Când Dumnezeu l-a chemat să-i fie slujitor a vândut tot ce a avut, a împărțit săracilor și a intrat în mănăstire. Nu după mult timp, pleacă în pustia Hozevei. Acolo devine ucenicul celui care a fost la rândul său discipolul Sfântului Ioan Iacob de la Hozeva. După câţiva ani, la îndemnul părintelui Ilarion Argatu si al Patriahului Teoctist ajunge la Ierihon unde se ocupa de construirea aşezământului românesc, aşa cum i-a cerut să facă Maica Domnului parintelui Ilarion.
După o perioadă pleacă la muntele Sinai, unde se nevoieşte alţi câţiva ani. Mai târziu, din dragoste pentru țara lui şi pentru românii de pretutindeni, se întoarce și începe a se ocupa de infiinţarea şi împodobirea de biserici și mănăstiri atât în țară cât și în diaspora.
În cele din urmă, părintele meu drag și cărunt a decis să plece la Hristos…După mulți ani de suferință și rugaciune a ajuns de-a dreapta Dumnezeului nostru. S-a întâmplat asta într-o sâmbătă dimineață, la răsăritul soarelui. Atunci şi-a dat duhul în mâinele Lui Hristos și a Maicii Sale, la trei zile de la Înălțare, când Tatăl și-a chemat Fiul înapoi…Drept urmare suntem îndreptăţiţi să credem că Tatăl cel Ceresc a decis să- cheme și pe Bătrânul meu cel cărunt la sânul Său.
A fost un bătrân, plin de dragoste și blândețe, cu mult Har de la Dumnezeul cel Viu. Când intrai la el, te îmbrățișa ca pe copilul lui și te săruta pe frunte. Privirea lui, nu era de pe acest pământ. Era ceva aparte pentru cine îi simțea dragostea care o purta cu el.
Când simțea că nu ești bine, te cauta, se interesa de soarta ta. S-a dăruit cu totul Sfintei Biserici a lui Hristos şi se odihnea pe un pat de scânduri doar să vadă biserica gata. Nopțile nu dormea, ci se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu pentru noi toți. Fiecare sărac care îi trecea pragul, pleca cu ce avea nevoie. Bătrânul Iacob, a fost un suflet plin de dragoste și bunătate. În sunetul trâmbiţelor și al îngerilor care l-au călăuzit o viață a fost pus în mormânt cuviosul Iacob. Nu și-a dorit sicriu, ci doar să fie îmbăcat în schima pe care a primit-o pentru dragostea sa față de Dumnezeu cel Viu .
Îi doresc odihnă veșnică, lângă Sfinții lui Hristos!
Jurnal de Bucovina 