Psiholog Anichitei Biatrice Ioana: „Nu murim din cauza războiului din afara noastră, ci din pricina celui din interior”

Nu murim din pricina răului de care ne temem, ci de frica cu care ne alimentăm mintea otrăvită de „ce ar putea fi dacă…”
Nu murim din cauza tuturor nenorocirilor despre care suntem cu grijă avertizați că urmează, ci din cauza nenorocirii de a nu ne asculta propriul suflet şi a îl otrăvi cu tot ce nu este adevărul lui
Nu murim de toate bolile cu care ne autodiagnosticăm singuri, la cea mai mică durere, şi nici de bolile imaginare pe care suntem siguri că le avem „aşa a murit şi mamaia”, ci de boala singurătății de a nu fi iubit la timp…
Nu murim din cauza viitorului periculos, ci din pricina prezentului care nu a fost niciodată primit cu iubire, ajutat cu simțire şi conştientizat cu grijă față de tot ce e viu…
Nu murim din cauza pericolelor considerate iminente, ci din pricina pericolelor ascunse în ura, frica sau furia lăsate să ne înghită simţirea…
Nu murim din cauza războiului din afara noastră, ci din pricina celui din interior, care ne macină mintea şi sufletul până nu ne mai rămâne nimic din viață.
Nu murim niciodată cum şi când ne imaginăm, asta pentru că nu apucăm să trăim. E mereu ceva, cineva, undeva şi pe acolo, se scurge nişte viaţă… câte un pic azi, câte un pic mâine… şi lucrurile alea înfiorătoare, de care te-ai temut, uite că nu s-au mai întâmplat…dar…ştii, între timp, ceva s-a pierdut…VIAȚA…ta…

Psiholog clinician: Anichitei Biatrice Ioana