Stadionul din Frankfurt ca o mare galbenă cântând imnul și fluturând drapele chiar de ziua drapelului românesc mi-a transmis, cel puțin mie, dar cred că și altora, cât de dor le era românilor de bucurie, de unitate.
Meciurile de până acum de la campionatul mondial ne-a dat motivul de a trăi sublim împreună bucuria, de a reînvăță sentimentul unității unui neam, după zeci de ani de băltire și de moarte a acestor sentimente.
Nici nu îmi mai amintesc de când nu am mai văzut atâția români fericiți cântând împreună, ovaționând, cântând imnul de fericire, fluturând steaguri de parcă erau inimi ridicate în văzduh.
Mulțumesc, băieți! Nu ați câștigat doar niște meciuri, nu doar v-ați calificat în optimi, ci ați făcut mult mai mult decât atât. Ne-ați redat sentimentul bucuriei trăite împreună! Ne-ați făcut să cântăm imnul ca pe o rugăciune!
Nu știu să scriu despre fotbal, deși mă bucur din toată inima când câștigă românii, dar știu să scriu despre sentimente și trăiri.
…Fotbaliștii în teren și o mare de români în tribune cu toate inimile bătând la unison și fiecare bătaie însemna bucurie, fericire, patriotism, drag de a fi român!
Ce frumoasă sărbătorire a drapelului românesc la Frankfurt!
Autor: Luminita Aldea
