Lucian Sârbu: „Am testat DeepSeek în weekend”

Am testat DeepSeek în weekend, când am și luat decizia să mi-l instalez pe telefon. În principiu e bunicel și completează frumos celelalte instrumente AI pe care le folosesc în mod regulat: Bing Copilot, Google Gemini și, în mai mică măsură, Opera Aria și X Grok. Nu poate încă să genereze imagini, dar are acces mult mai fain la informații din China și, în general, din Asia pe care le traduce pe înțelesul tău. Totodată, am observat de la primele testări că e cenzurat la greu (pur și simplu refuză să răspundă) dacă îl pui să discute ceva ireverențios la adresa tovarășului Mao, a Partidului Comunist Chinez sau pe o altă temă „sensibilă”, de exemplul „Falun Gong” sau „anexarea Tibetului”. Iar răspunsurile legate de Taiwan sunt ilare de-a dreptul. L-am pus să-mi spună ce e Taiwanul față de China, mi-a zis că e parte integrantă, bla bla. Ok, atunci are China armată acolo? Nu. PCC conduce Taiwanul? Nu, se guvernează local. Populația cui plătește impozite, Beijingului sau Taipeiului? Taipeiului. Păi atunci Taiwanul pare mai degrabă o republică independentă, nicidecum parte din China. A, nu, Taiwanul e parte din China bla bla, bla bla… Ok…

Lăsând la o parte lucrurile astea, totuși, DeepSeek merge foarte frumos și răspunde clar și la obiect, știe să dea explicații corecte, te trimite la surse, rezolvă probleme, face cam tot ce trebuie să facă un instrument AI. De aceea nu e de mirare că a prăbușit ieri bursa de la New York. Acțiunile Nvidia și ale altor emitenți implicați în industria emergentă AI s-au prăbușit cu 15%. Totul vine la doar câteva zile după ce Trump a dat la iveală planul ridicol de 500 de miliarde de dolari prin care AI va face vaccinuri anti-cancer. Binecunoscutul Robert Malone, cel care a inventat vaccinurile mRNA (și le-a și abandonat între timp) a zis că „sunt naivi” și că miliardarii ăia care l-au păcălit pe Trump să bage bani în așa ceva habar nu au în ce se bagă, fiindcă dezvoltarea unui vaccin – cu atât mai mult a unuia anti-cancer – nu e așa o chestie, țac pac, pe care să o bagi într-un creier AI și îți scoate ăla ce vrei. Nu e ca și cum ai face ceva la computer.

Și în condițiile astea vin chinezii de la DeepSeek cu un instrument AI absolut ok, pe care susțin că l-au dezvoltat cu câteva milioane de dolari și cu de nu știu câte ori mai puține procesoare decât „standardul” de azi din Occident, OpenAI (ChatGPT), care e energofag și consumă resurse ca la balamuc. Și în condițiile în care Nvidia are interdicție să exporte în China procesoare de ultimă generație, deci DeepSeek a folosit procesoare mai slabe și mai vechi. E normal să se prăbușească, cel puțin pe moment, acțiunile tuturor companiilor implicate în construcția de instrumente AI.

Ok, poate că lucrurile nu stau chiar așa cum zice DeepSeek, și acțiunile Nvidia și ale celorlalte companii probabil își vor reveni, măcar parțial. Comparativ cu celelalte instrumente AI, DeepSeek are momente dese în care e „down”, semn că e nevoie, totuși, de multă putere computațională dacă vrei nu doar să-l aduci pe piață, ci și să lași oamenii să-l utilizeze. Dar realitatea rămâne: DeepSeek a adus câteva inovații care i-a luat total prin surprindere pe occidentali. Cea mai interesantă mi se pare împărțirea „creierului” AI pe arii de competență, în așa fel încât ca să proceseze cantitatea enormă de informații dintr-un anumit domeniu DeepSeek nu mai utilizează „tot creierul” de care dispune, ci doar acea secțiune dedicată acelui tip de informații. De exemplu creierul interesat de matematică formulează răspunsurile la problemele de matematică, ăla interesat de istorie la cele legate de istorie și tot așa. Asta înseamnă că DeepSeek mai întâi clasifică într-o arie de interes problema care i se dă și apoi o alocă doar unei părți a inteligenței sale, cea specializată pe acea arie. Dintr-un foc se naște o economie imensă de resurse. Această inovație simplă a fost făcută de inginerii chinezi care sunt 100% școliți în China, și mai sunt și tineri pe deasupra. Mi se pare incredibil. Occidentul, de fapt America, a băgat tot mai mulți bani în AI pe principiul industrial clasic, tradițional, „big is better”. Asta mergea pe vremuri la mașini-unelte, la camioane, la alte chestii. În societatea informației „smart is better” și uite cum chinezii au dat clasă. Trump, cu cele 500 de miliarde USD ale lui („big is better”), e omul trecutului. DeepSeek vine din viitor.

Ținând însă cont de faptul că în China anual cca. 4,5 milioane de tineri devin absolvenți de facultăți STEM (inginerie, tehnologie, științe, matematică), nu ar trebui să ne mire acest succes. Din urmă vine și India cu peste 2,5 milioane. Rusia, și ea, produce anual peste 400.000 de absolvenți de STEM. În același timp SUA și Uniunea Europeană, deși se laudă cu procente-record de absolvenți de studii superioare, abia ajung împreună pe la cifra Indiei, dar UE își blochează inteligența inginerilor în chestii lipsite de relevanță (legarea dopului de sticlă) sau deja moarte în coteț (Green Deal).

China a înțeles ce trebuie făcut și investește masiv bani de la stat în inovații tehnologice, stimulând astfel cercetarea și valorificarea inteligenței celor 4,5 milioane de absolvenți STEM din fiecare an. Este incredibil cum s-a transformat China, în doar câteva decenii, din „atelier” în „centru de dezvoltare”. În SUA banii sunt privați, dar sunt. Viitorul vine rapid peste noi și Uniunea Europeană va trebui să pregătească un răspuns similar. Nu „subvenții” pentru idei cretine (mașini electrice pe care nu le vrea nimeni ș.a.). „Investiții” în cercetare ca să ținem pasul cu viitorul. Vremea jumătăților de măsură a trecută.

Autor: Lucian Sârbu