Nu am înțeles și, cel mai probabil, nu voi înțelege niciodată motivul real pentru care o parte dintre adolescenții din ziua de azi adoptă un comportament inadecvat în atâtea și atâtea situații. Totuși, din punctul meu de vedere, adevărata problemă apare în momentul în care tineri nevinovați devin victime ale acestor comportamente, fără a avea vreo vină.
Romanul Minunea, scris de celebra autoare R. J. Palacio, a avut un impact profund asupra mea. De ce? Pentru că m-a făcut să conștientizez cât de mulți copii și adolescenți sunt hărțuiți din motive superficiale, fără o justificare reală. Povestea lui Auggie evidențiază nu doar cruzimea de care pot da dovadă unii tineri, ci și puterea empatiei și a bunătății – calități care, din păcate, par uneori uitate în societatea actuală. Consider că lipsa empatiei este una dintre cele mai mari carențe ale generației actuale. Mulți adolescenți aleg să judece superficial, să eticheteze și să excludă, fără a încerca măcar să cunoască persoana din fața lor.
Exact acest lucru se întâmplă și în Minunea, unde Auggie Pullman este privit cu teamă și respingere din cauza înfățișării sale, rezultatul unei boli genetice rare. Încă din prima sa zi la școala Beecher Prep, privirile curioase și șoaptele colegilor îl fac să se simtă diferit și nedorit. Din păcate, doar Auggie știe ce bătălie a dus în propriul suflet și cât de greu i-a fost să meargă mai departe.
Minunea nu este doar o poveste despre un copil cu un chip diferit. Este o călătorie prin sufletele oamenilor, o lecție despre cât de mult poate răni o privire și cât de mult poate ajuta un gest mic, dar sincer. Auggie ne arată că frumusețea nu stă în aparențe, ci în curajul de a fi tu însuți, chiar și atunci când lumea te respinge. Prin el, am învățat că adevărata forță nu înseamnă să răspunzi cu ură, ci să mergi înainte cu inima deschisă. Această carte m-a făcut să cred că, în fiecare dintre noi, există o scânteie a binelui care poate aprinde lumina în viețile altora. Iar dacă am alege mai des să fim buni, în loc să fim perfecți, poate că lumea ar deveni puțin mai frumoasă. Poate că am deveni și noi… o minune.

Bahan Sara-Cristiana, 13 ani, clasa a VI-a
Liceul Tehnologic „Tomșa Vodă” Solca
