Unele cărți te prind încă de la primele pagini. Nu pentru că se întâmplă ceva spectaculos, ci pentru că simți că, în spatele fiecărui cuvânt, se ascunde o idee care merită ascultată. Așa a fost pentru mine „Gata cu vorba!” de Andrew Clements – o poveste care începe cu tăcerea, dar care spune mai multe decât o mie de replici.
Personajul principal, Dave Packer, este un copil ca oricare altul, dar, într-o zi, după ce citește ceva care îl pune pe gânduri, ia o decizie ce pare ciudată: să nu mai vorbească deloc. La început, pare o idee copilărească sau poate o glumă, dar tăcerea lui se transformă treptat în ceva mai mare. Încet-încet, colegii lui încep și ei să tacă. Fără să-și dea seama, pornesc un fel de revoltă… una pașnică, dar foarte puternică. Nu prin țipete, nu prin proteste, ci prin alegerea de a păstra liniștea.
Mi-a plăcut mult felul în care cartea arată că tăcerea nu înseamnă absență, ci, uneori, chiar mai multă prezență. Când taci, începi să observi lucruri pe care înainte le ignorai. Începi să-i asculți pe ceilalți cu adevărat. Iar Dave și colegii lui învață exact asta. Prin tăcere, ajung să se înțeleagă mai bine unii pe alții, să gândească mai profund, să fie atenți la cum comunică, nu doar la ce spun.
Mi-a plăcut și modul în care reacționează școala la această tăcere. Unii profesori nu înțeleg, alții sunt curioși, iar unii chiar încep să-i sprijine. Cartea arată că ideile mari nu trebuie să vină întotdeauna de la oameni mari. Uneori, o simplă decizie a unui copil poate schimba atmosfera dintr-o întreagă clasă.
„Gata cu vorba!” nu este o carte complicată, dar este una care m-a făcut să mă opresc puțin din graba mea și să mă întreb: cât din ceea ce spun chiar contează? Și cât de des ascult, nu doar aud? A fost o lectură liniștită, dar plină de sens. O carte care nu are nevoie de suspans sau acțiune rapidă ca să te țină cu sufletul la gură – doar idei bune, scrise frumos.
Pentru mine, cartea aceasta înseamnă curaj. Curajul de a fi diferit, de a gândi altfel, de a schimba ceva mic care poate deveni mare.
Bahan Sara-Cristiana, 13 ani
Liceul Tehnologic „Tomșa Vodă” Solca
