ALCHIMISTUL – cartea care crește odată cu mine

Recenzie de carte – ALCHIMISTUL, Paulo Coelho. O poveste despre curaj, visuri și căutarea sinelui

Cartea aceasta s-a născut în același an cu mine. Și pentru că de curând am aniversat 37 de ani, vreau să vă povestesc despre ea. Nu ca despre o simplă coincidență de calendar, ci mai degrabă ca despre un semn, așa cum ar spune chiar Paulo Coelho, că fiecare dintre noi are un drum scris undeva, o Legendă Personală care așteaptă să fie descoperită.

ALCHIMISTUL este una dintre acele cărți care ajung la tine exact atunci când ai nevoie de ele. Prima dată o citești ca pe o poveste despre un cioban andaluz, Santiago, care pornește în căutarea unei comori în Africa de Nord. Apoi, pe măsură ce anii trec, înțelegi că acea comoară nu este ascunsă în nisipul deșertului, ci undeva în interiorul tău, în curajul de a visa, în dorința de a te schimba și în puterea de a asculta semnele pe care ți le trimite viața.

Paulo Coelho scrie simplu, dar se adresează direct sufletului. Ne amintește că tocmai posibilitatea de a-ți împlini un vis face viața interesantă și că atunci când îți dorești cu adevărat ceva, întreg Universul conspiră în favoarea ta.

Este o lectură ce pune în lumină curajul de a începe ceva și încrederea că drumul, oricât de anevoios ar părea, te duce exact acolo unde trebuie să ajungi. Autorul subliniază ideea potrivit căreia fericirea nu vine din posesie, ci din înțelegerea legăturii profunde dintre om și univers.

Santiago este simbolul căutătorului universal. De mic își dorea să cunoască lumea, considerând că această dorință este mai importantă decât orice altă formă de cunoaștere. Tatăl său, deși îi sugerează să rămână acasă, îi înțelege visul și îi oferă libertatea de a porni la drum.

Pe parcursul călătoriei, Santiago trece prin pierderi, trădări, descoperiri și revelații. Este, de fapt,  asemenea fiecăruia dintre noi la un moment dat: curios, rătăcit, îndrăgostit, dezamăgit, dar mereu în căutarea propriei comori. Învață că fiecare pas, chiar și cel greșit, are un rost. Că nimic nu este întâmplător și că există un singur mod de a cunoaște lumea: prin acțiune. Totul în Univers e legat printr-un limbaj tainic al semnelor și al sufletelor.

ALCHIMISTUL nu este doar o carte despre comori, ci despre căutarea de sine. Despre acea parte din noi care tânjește să trăiască cu sens, să se bucure de prezent și să fie deschisă la semnele pe care le primește de la viață.

Poate de aceea, cartea aceasta nu îmbătrânește. Pentru că, indiferent de vârstă, ne regăsim în ea, fiecare cu propriul vis, cu teama de a-l urma și cu speranța că, la capătul drumului, vom găsi comoara care ne-a chemat dintotdeauna și care se găsește în noi înșine.

ALCHIMISTUL este o carte care crește odată cu tine. Fiecare lectură dezvăluie o nouă învățătură, un nou semn, o nouă perspectivă. La 37 de ani, cred și eu, la fel ca Santiago, că adevărata comoară nu este în lume, ci în interiorul celui care are curajul să o caute.

SECVENȚE DIN INTERIOR:

• Când vezi aceleași fețe mereu, ajungi să-i consideri ca făcând parte din viața ta. Și dacă fac parte din viața noastră, încep să vrea să ne-o și schimbe. Dacă nu ești așa cum vor ei se supără. Pentru că toți știu exact cum să trăim noi. Și niciodată n-au habar de cum trebuie să-și trăiască propriile lor vieți.
• Toți oamenii, la adolescență, știu care este Legenda lor Personală. În acest moment al vieții totul este limpede, totul este posibil și oamenii nu se tem să viseze și să dorească tot ce le-ar plăcea să facă în viață. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trece, o forță misterioasă încearcă, încet, încet, să dovedească faptul că Legenda Personală este imposibil de realizat.
• Oricine ai fi și orice ai face, când dorești ceva cu adevărat, vrei pentru că această dorință s-a născut în sufletul Universului. Este misiunea ta pe Pământ.
• Sufletul Lumii se hrănește cu fericirea oamenilor. Sau cu nefericirea, cu invidia, cu gelozia lor. Împlinirea Legendei Personale este singura îndatorire a oamenilor. Totul este un singur lucru. Și când tu vrei ceva cu adevărat, tot Universul conspiră la realizarea dorinței tale.
• Dumnezeu a scris în lume drumul pe care fiecare om trebuie să meargă. Trebuie numai să citești ce a scris El pentru tine.
• Când eram cu oile eram fericit și răspândeam în juru-mi numai fericire. Oamenii mă vedeau că vin și mă primeau bine. Dar acum sunt trist și nefericit. O să mă amărăsc și n-o să mai am încredere în oameni, pentru că un om m-a trădat. O să-i urăsc pe aceia care găsesc comori ascunse, fiindcă eu n-am găsit-o pe a mea. Și totdeauna o să caut să păstrez puținul pe care-l am, pentru că sunt prea mic că să îmbrățișez lumea.
• Cu toate acestea, oile îl învățaseră un lucru mult mai important: că exista un limbaj pe lume pe care îl înțelegeau toți și pe care flăcăul îl folosise în tot acel timp ca să facă să prospere prăvălia. Era limbajul entuziasmului, al lucrurilor făcute cu dragoste și voință, în căutarea unui lucru pe care-l doreai sau în care credeai. Tangerul nu mai era un oraș străin, iar el simți că în același fel cum cucerise acel oraș putea cuceri și lumea.
• Însă alchimiștii erau oameni ciudați care se gândeau numai la ei și aproape totdeauna refuzau să dea o mână de ajutor.
• Dar începuse să înțeleagă ceva important: deciziile erau abia începutul unui lucru.
• Păstorii au fost primii care au recunoscut un rege pe care restul lumii a refuzat să-l cunoască. De aceea este foarte probabil ca regii să stea de vorbă cu ciobanii.
• Universul este creat într-o singură limbă pe care toată lumea o înțelege, dar a uitat-o.
• Când dorești ceva din toată inima, te afli mai aproape de Sufletul Lumii. Este totdeauna o forță pozitivă.
• Fiecare are felul lui de a învăța. Felul lui nu este și al meu, felul meu nu e și al lui. Dar amândoi suntem în căutarea Legendei Personale, și pentru asta eu îi port respect.
• Viața va fi o sărbătoare, o mare sărbătoare pentru că ea este numai și numai momentul în care trăim.
• Pe lume există o persoană care o așteaptă pe cealaltă, fie în mijlocul deșertului, fie în mijlocul marilor orașe. Și când viețile unor asemenea oameni se întretaie, și ochii li se întâlnesc, orice trecut și orice viitor își pierd importanța, și rămâne numai acel moment și acea certitudine incredibilă că toate lucrurile scrise sub soare sunt scrise de aceeași Mână. O Mână care trezește Dragostea și care face un suflet geamăn pentru fiecare om care muncește, se odihnește și caută comori sub soare. Fără asta n-ar avea noimă visurile omenirii.
• În prezent stă tot secretul; dacă dai atenție prezentului, poți să-l îmbunătățești. Și dacă îți îmbunătățești prezentul, tot ce se va întâmpla apoi va fi mai bine. Uită de viitor și trăiește în fiecare zi în învățăturile Legii și cu încredere că Dumnezeu are grijă de copiii Lui. Fiecare poartă în sine veșnicia.