„La început a fost Cuvântul.”
Așa începe una dintre cele mai grele propoziții din istoria umanității. Grele nu prin lungime, ci prin consecințe. Pentru că dintr-un cuvânt s-a născut sensul, din sens s-a născut lumea, iar din lume s-a născut tot ce ne înconjoară astăzi.
Mii de ani mai târziu de la această zicere, ne aflăm într-un moment ciudat, aproape biblic prin încărcătură, dar suspect de tehnologic prin execuție: la început nu mai e cuvântul, ci promptul. O propoziție scrisă prost poate genera o prostie monumentală. Una bine scrisă poate produce idei, cod, imagini, soluții și atenție, iluzii de inteligență.
Trăim o epocă în care nu mai e suficient să gândești. Trebuie să știi cum să întrebi.
Inteligența Artificială nu e deșteaptă. E obedientă. Iar obediența, știm bine din istorie, nu garantează înțelepciune. AI-ul nu creează adevăr, ci îl recompune din ce-i dai. Exact ca un elev foarte silitor, dar fără busolă morală. Dacă îi dai haos, îți va întoarce haos în proză coerentă.
Aici apare marea schimbare de paradigmă: lumea nu va mai fi împărțită între cei care știu și cei care nu știu, ci între cei care știu să formuleze și cei care bâjbâie.
Promptul devine noua formă de alfabetizare.
Noua rugăciune.
Noul contract cu realitatea digitală.
Și, ca orice limbaj nou, va crea elite și excluși. Pe unii îi va face mai eficienți, mai creativi, mai rapizi. Pe alții îi va lăsa cu impresia că „AI-ul nu e mare lucru”, exact cum un om care nu știe să citească ar putea spune că bibliotecile sunt inutile.
Ironia e că tehnologia care promite să democratizeze inteligența va accentua, de fapt, diferențele de gândire. Pentru că nu toți știm să punem întrebări bune. Iar întrebările bune sunt, de fapt, o formă de cultură.
Într-un fel straniu, ne întoarcem la esență: cuvântul creează realitate.
Doar că acum realitatea nu mai e făcută din lumină și apă, ci din text, probabilități și algoritmi. Iar Dumnezeul acestei lumi nu mai spune „Să fie lumină”, ci așteaptă să-i explici clar ce vrei, în câte cuvinte vrei și cu ce ton.
Iar dacă nu știi… va face el ceva. Corect gramatical. Greșit existențial.
Așa că nu, nu inteligența artificială ne va schimba lumea.
Ci felul în care alegem cuvintele cu care îi vorbim.
Pentru că, până la urmă, la început a fost cuvântul.
Și, se pare, la următorul început va fi promptul.
Jurnal de Bucovina 