La Luceafărul Bucovina, cresc nu doar sportivi, ci viitori campioni ai încrederii și ai bunului-simț Dacă ai un copil care aleargă după minge cu entuziasm, care își dorește să fie în mișcare și să descopere lumea prin joc, atunci Luceafărul Bucovina este locul unde pasiunea lui prinde contur. Aici, fotbalul devine o experiență completă de … Continuă să citești La Luceafărul Bucovina, cresc nu doar sportivi, ci viitori campioni ai încrederii și ai bunului-simț
ALCHIMISTUL – cartea care crește odată cu mine
O recenzie sinceră despre ALCHIMISTUL, cartea care m-a învățat că visul, curajul și drumul personal contează mai mult decât destinația. O poveste despre căutarea sinelui și sensul vieții.
„Când voi crește, nici eu nu voi iubi pe nimeni.”
Mama nu-l iubește pe tata.Tata nu o iubește pe mama.Când voi crește, nici eu nu voi iubi pe nimeni.Noaptea, iar s-au certat. Credeau că nu aud.Crengile băteau în fereastră, ploaia lovea acoperișul și mi-era foarte frică.Plângeam încet, fără să scot vreun sunet.Nici măcar cățelușul de pluș nu mă putea consola.Cumva, am adormit.Am visat că totul … Continuă să citești „Când voi crește, nici eu nu voi iubi pe nimeni.”
Cum mi s-a schimbat viața de când am învățat să-mi asum responsabilitatea pentru alegerile mele
Multă vreme am trăit cu senzația că lucrurile pur și simplu mi se întâmplă. Dacă aveam un eșec, dădeam vina pe context, pe oameni, pe noroc. Dacă reușeam ceva, era “pentru că așa a fost să fie”. Îmi era mai comod să mă consider o victimă a circumstanțelor decât autorul propriei mele povești. Totul s-a … Continuă să citești Cum mi s-a schimbat viața de când am învățat să-mi asum responsabilitatea pentru alegerile mele
Și noi v-am iubit, bă!”…sau in memoriam Dan T. Gurtesch și Mugur Geu
31 octombrie a mirosit a frunze căzute și amintiri iar holul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” s-a transformat, pentru câteva ore, într-un loc în care timpul a hotărât să stea pe loc. Pe pereții Galeriei de Artă, fotografiile celor doi gazetari, Dan T. Gurtesch și Mugur Geu, păreau că respiră, chemându-i pe cei prezenți nu … Continuă să citești Și noi v-am iubit, bă!”…sau in memoriam Dan T. Gurtesch și Mugur Geu
Buzut Parascheva: Vis cu gust de praf
Îmi leg urechile de radioOchii mi-i las pe masă, lângă oglindăSă-și critice reflexia cât își doresc(Îi iau mai târziu, poate pentru o ocazie)I-am dezmoștenit cu gândul. Mă uit la degetele meleParcă o molie se plimbă pe ele.Încet își face drum spre fațăȘi rămâne nemișcată pe umărul meu. Ar trebui să o îmbrățișezSă-i mulțumesc ca mi-a … Continuă să citești Buzut Parascheva: Vis cu gust de praf
Dragos Hutuleac: Nudul adevărat nu e despre „a fi privit”. E despre „a fi înțeles”.
Există un moment în care nuditatea nu mai e despre dorință, ci despre adevăr. Goliciunea, în forma ei cea mai pură, nu e provocare, ci confesiune. Un fel de spovedanie vizuală, în care omul se așază în fața lumii fără „armură”, spunând: „iată-mă, acesta sunt eu, fără ascunzişuri!”. În artă, nudul nu se arată ca … Continuă să citești Dragos Hutuleac: Nudul adevărat nu e despre „a fi privit”. E despre „a fi înțeles”.
Parascheva Buzut: Șoaptele (-debut editorial-)
Când microfonul se închide, Radioul își pierde frazele. Cuvintele rămân lipite pe buze... Încep să cânte fantomele. Nu mai trebuie să cos Cu atâta atenție fiecare trăsătură, Să pictez, ca și în manual, zâmbetul meu Sau să iau asupra mea mantaua viu colorată Din paiete împletite din ochii păunilor ofiliți. În liniște, când nimeni nu … Continuă să citești Parascheva Buzut: Șoaptele (-debut editorial-)
Huţuleac Ovidiu: Nu vă faceți profesori – o posibilă salvare a națiunii
5 octombrie. Ziua Mondială a Educației. În Republica Moldova, ziua aceasta a început în ultimii ani să însemne mai mult decât simple flori și discursuri goale. Acolo, guvernul, universitățile și chiar președinția au înțeles că fără o strategie clară de susținere a tinerilor profesori, învățământul riscă să devină un muzeu populat de oameni epuizați.De cealaltă … Continuă să citești Huţuleac Ovidiu: Nu vă faceți profesori – o posibilă salvare a națiunii
Când oamenii simpli devin eroi – FIECARE MOARE SINGUR
Romanul FIECARE MOARE SINGUR, scris în 1946 de Hans Fallada, este una dintre cele mai tulburătoare mărturii despre viața oamenilor simpli în timpul dictaturii naziste. Autorul l-a redactat în doar 24 de zile, inspirându-se din dosarele Gestapoului, însă moartea sa prematură a intervenit înaintea publicării. Textul surprinde frica, teroarea și conformismul care dominau Berlinul anilor … Continuă să citești Când oamenii simpli devin eroi – FIECARE MOARE SINGUR
