Ca să ajungi la ei, la marginea lumii, trebuie să străbați o coamă groasă de pă­duri întunecoase și reci, urcând un drum ce șerpuiește parcă fără sfârșit, printre cotloane tot mai sălbatice. Abia s-au risipit primii zori, și brazii își scutură roua, lăsând să curgă la vale dâre de apă, sprintene și argintii. Lângă mine, … Continuă să citești Huțulii de la capătul lumii