Baia – capitala uitată a Moldovei

Cu secole în urmă, era cel mai important oraș de la răsărit de Carpați. Pentru o scurtă perioadă a fost chiar capitala statului medieval Moldova…

Despre Baia, nu mai vorbește nimeni. Timpul a condamnat această localitate plină de însemnătate la uitare. Nimeni nu poate explica cum a reușit să iasă din istorie. Cumva, vechiul Târg al Moldovei s-a împuținat și măreția sa a intrat treptat, treptat în pământ, așa cum intră zidurile mănăstirilor din vechime. Au rămas doar urmele și poveștile cu ce a fost odată. Cu toate astea, Baia, cu discreția sa nemărginită, păstrează în memoria sa adevărate comori pe care ar trebui să le redescoperim. Ea este mai mult decât o localitate rurală, este o mărturie a istoriei care ne învață că veșnicia rămâne în picioare prin oameni, niciodată prin ziduri.

Baia, cunoscută în trecut sub numele de Târgul Moldovei, este o localitate în județul Suceava, reședință a comunei cu același nume. Aici s-a aflat unul din cele mai vechi orașe din Moldova și cea mai veche reședința domnească a țării. În oraș s-a așezat o comunitate de germani (fie sași, fie germani din Galiția), prezența acesteia fiind dovedită de faptul că orașul medieval a avut un sigiliu cu legendă în limba latină.

De la această comunitate, precum și de la cea maghiară, au rămas două biserici catolice (Biserica Sf. Petru și Pavel, Catedrala Catolică din Baia), astăzi prima fiind neidentificabilă geografic, iar a doua fiind în ruină.

Așezarea de aici este foarte veche și datează din paleolitic. La Plopii Băii a existat o cetățuie, întărită cu valuri și șanțuri de pământ, cu urme de unelte de silex și ceramică precucuteniană. Alte urme din epoca metalelor și din perioada prefeudală atestă o continuitate neîntreruptă de viețuire pe aceste meleaguri.

La începutul mileniului al II-lea e.n., favorizată de așezarea sa în cadrul culoarului larg al Moldovei împreună cu  potențialul natural și economic variat al unităților învecinate, Munții Stânișoarei și Podișul Sucevei, care se întâlnesc aici, localitatea s-a transformat în târg. Baia este unul dintre târgurile românești existente cu mult înaintea întemeierii statului feudal de sine stătător, Moldova. Săpăturile arheologice atestă o viață urbană în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.

Apariția și dezvoltarea timpurie a târgului a fost stimulată de bogățiile solului și subsolului, de situarea localității pe o străveche și însemnată arteră comercială de interes intern și internațional, stabilirea aici a unor grupuri de meșteșugari români, sași și unguri, veniți din Transilvania, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, precum și de fixarea la Baia a celei dintâi capitale a statului feudal incipient Moldova.

Numele inițial și cel mai frecvent al orașului a fost Moldova sau Moldavia, nume luat de la râul din preajmă.

Denumirile Civitas Moldaviae, Moldavia sau Civitas Moldaviensis, împreună cu cele germane: Stadt Molde, Molda, Mulda și cele slave consemnează numele folosit ulterior de localnici, Baia însemnând mină, baie de minereu (după exploatările miniere presupuse a fi în apropiere).

foto-coperta

Târgul Moldavia, cel mai mare oraș de la răsărit de Carpați

Târgul Moldavia, pomenit incert în unele izvoare germane îndată după 1200, menționat într-un document halician din 1335, era apreciat patru ani mai târziu drept cel mai mare oraș de la răsărit de Carpați. Pecetea târgului poartă inscripția: „Sigiliul orașului Moldavia, capitala Țării Moldovenești”. În 1413, într-o scrisoare a Papei de la Roma se vorbea despre orașul Moldavia, care este fruntea acestei țări, iar cronica moldo-germană (1502) amintește și ea de orașul Moldova, o capitală a Țării.

Târgul a fost centrul uneia din primele formațiuni politice românești de la răsărit de Carpați, capitala și reședința primilor voievozi, începând cu Dragoș Vodă și în vremea lui Bogdan I. Sub urmașii acestuia, în timpul lui Lațcu Vodă, capitala s-a mutat la Siret, iar în 1388, sub Petru Mușat, era la Suceava.

Târgul Moldova a dat numele său întregului teritoriu românesc de la răsărit de Carpați, poate mai ales datorită rolului jucat în procesul de centralizare și unificare treptată a celorlalte formațiuni politice românești dintre Carpați, Nistru și Marea Neagra, păstrând ulterior doar una dintre numirile inițiale, anume: Baia.

Baia, oraș medieval înfloritor

În secolele XIV – XVI Baia a fost unul dintre orașele medievale înfloritoare, cu rol politic însemnat sub primii voievozi moldoveni, centru economic, comercial, cultural și religios.

O activitate meșteșugărească diversă și bogată în diferite domenii (morărit, minerit, lemnărit, olărit, țesut) explică prezența la Baia, în această perioadă, a unor cuptoare de redus minereu, ateliere de fierărie, cărămidării, mori, velnițe, oloinițe, pive, steampuri, amintite în documente, sau deduse din investigațiile arheologice.

O problemă neclarificată este cea referitoare la existența, lângă Baia, sub coasta satului Bogata, a unor mine de aur și argint, contestate astăzi de geologi, însă pomenite în unele documente de epocă și consemnate pe o hartă a Principatelor Române din 1828 – 1832, când sunt notate cinci semne de mină la sud și sud-est de Baia.

Aceste mine sunt pomenite frecvent în tradiția populară, în toponimul Borta lui Hîrjab, indicând probabil urmele vechilor galerii ale minelor.

În veacul al XV-lea orașul Baia avea o piață largă, lângă catedrala catolică, un punct fortificat pentru provizii și adăpost în caz de primejdie, pivnițe mari, depozite de mărfuri, casa de lemn, cu pereți decorați cu ceramică smălțuită. Negustorii din Baia vindeau, în țară și străinătate, vite, oi, miere, ceară, pește, grâne etc. și cumpărau în schimb unelte, postavuri, obiecte de podoabă, etc.

Important centru religios

Baia a fost și un important centru religios. În secolul al XIII-lea câțiva misionari dominicani au ridicat aici o biserică. În 1377 e pomenită într-un document și o biserică franciscană.

În 1410, din porunca lui Alexandru cel Bun, s-a început construirea catedralei catolice, cea mai mare din Moldova, catedrală ale cărei ruine impunătoare se văd și astăzi. Din 1420 Baia a fost reședința unei episcopii catolice, desființată probabil după lupta din 1467. Mai existau, de asemenea, 4 biserici ortodoxe, din care se păstrează astăzi numai două.

Un eveniment dintre cele mai însemnate din viața orașului l-a constituit lupta cu oștile maghiare, conduse de Matei Corvin în 1467.

Regele Ungariei străpunsese trecătorile Carpaților și năvălise în țară asupra iernii, pe neașteptate, cu mercerarii lui Jiscra și Darocz, cu pretendenți ascunși la curtea sa care râvneau de câțiva ani tronul Moldovei. Invadatorii au prădat și incendiat nenumărate localități, iar la 14 decembrie au făcut popas la Baia cu gândul ca apoi, cu oștile odihnite bine, să atace Suceava, până la care mai erau 30 – 32 km.

La Baia regele maghiar și-a lăsat trupele fără nicio opreliște la băut și prădat, dar, scrie cronicarul, prizând Ștefan Vodă  de știre în noaptea de 15 decembrie, „au aprins târgul asupra lor, când erau fără nicio grijă. Cotropitorii au fost înfrânți cumplit. Au căzut peste 12 000 de oameni și singur craiul, rănit de săgeată foarte rău, deabea au hălăduit pe poteci, de-au ieșit în Ardeal”

Orașul a fost reclădit stradă cu stradă, casă cu casă, reluându-și întreaga activitate.

La 1561, Alexandru Lăpușneanu, încurajând schimbul intens de mărfuri din aceasta zonă, fixa la Baia patru iarmaroace pe an: la 13 martie, 29 iunie, 8 septembrie si 14 octombrie, în alternanță cu alte trei, la Bistrița.

Astăzi comuna este formata din doua sate: Baia și Bogata, având 6.790 de locuitori. Se găsesc pe cuprinsul comunei 4 școli, tot atâtea grădinițe, o școală de arte și meserii, un muzeu etnografic și cinci biserici ortodoxe.

(pentru realizarea acestui articol au fost folosite informatii de pe site-ul primăriei comunei Baia)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s