Astăzi vă vom povesti despre „Grădina cu Legume din Brădăţel”. Şi vom face asta deoarece avem credinţa că oamenii harnici şi gospodari trebuie promovaţi cât se poate de mult în lumea aceasta în care non-valoarea şi imoralitatea au devenit mult prea vizibile, mult prea acceptate, mult prea îmbrăţişate de societatea contemporană. În această lume, oamenii despre care vom povesti ori de câte ori vom avea ocazia: buni, harnici, cu bun simţ…sunt ca o oază de normalitate, într-un deşert al imposturii. Ei reprezintă, dacă vreţi, „izvorul de apă vie” de care au nevoie cei care încă cred în valorile tradiţionale, în Dumnezeu, familie, în dreptate, muncă şi adevăr. Iar astfel de oameni sunt cei din familia Aioanei Ioan din satul Brădăţel, comuna Horodniceni. Nişte oameni care demonstrează prin propriul exemplu că omenia nu a murit şi că munca, însoţită de credinţă, le poate oferi tot ce au nevoie ca să ducă o viaţă decentă. O viaţă nu uşoară, dar o viaţă frumoasă care aduce în gospodăria lor nu doar câştig material, ci şi un câştig sufletesc pe măsură, împlinire şi respectul comunităţii.
Am ajuns la Brădăţel într-o zi friguroasă de sfârşit de noiembrie. Era zăpadă, puţină ceaţă, şi o umezeală care trecea prin haine, piele, carne, oprindu-se direct în oase. Dar nu în orice fel de oase, ci în cele care au mai mult reomatism. De la genunchi! Ca să simţi că eşti pe teren. Nu în birou, ca ceilalţi colegi jurnalişti. În mod normal, era mai firesc să fi aşteptat primăvara pentru un astfel de material, dar amânarea este soră bună cu „nefăcutul” şi vară primară cu „uitatul” aşa că am decis să merg. Ce să fac la birou? Să pierd vremea căutând pe net ce au făcut alţii? E păcat să faci asta când ai ocazia să cunoşti oameni deosebiţi.
Când l-am sunat pe domnul Ioan Aioanei ca să-i spun că am sosit, el era în solarii. Curăţa terenul şi-l pregătea pentru primăvară. M-a întâmpinat împreună cu Ionuţ, mâna lui dreaptă, după cum mi l-a prezentat. Erau puţin supăraţi pentru că zăpada căzută le-a stricat nişte folie. Dar nu era supărarea aia a omului avid după avere. Ci a omului gospodar, amărât că nu apucase să facă ce trebuie, la timp. „Nu ne-am aşteptat să cadă acuma zăpadă, că de ani de zile n-am mai avut zapadă în noiembrie. Dacă ştiam că vine, tăiam folia şi nu se mai întâmpla nimic. Dar de acum asta e. Ne descurcăm noi, fie ce-o fi”.
Ioan Aioanei nu este chiar înalt, dar e vânjos şi iute de abia mă pot ţine după el. Se cunoaşte de la poştă că-i curge hărnicia în sânge. Plus că şi gospodăria avută îl dă de gol că ştie ce face, cât să facă şi când să facă. Şi zic asta pentru că este o vorbă din vechime care zice că „gospodarul se cunoaşte de la poartă şi gospodina de la prag”. Iar în cazul familiei Aioanei, se potriveşte din plin. De cum intri pe poartă, vezi că acolo este o mână de om gospodar care grijeşte de toate, după cum o mână de straşnică gospodină se vede imediat ce treci pragul casei. Curăţenie, ordine, bun gust. Cam asta gândeşti când ajungi la ei. „Secretul este să le faci pe toate la timp. Uneori şi câteva ceasuri dacă întârzii, nu-i bine. Lucrurile se cer făcute şi tu ai datoria să le faci la timp. Asta e valabil atât în gospodărie, cât şi când lucrezi la solarii, dar şi în câmp.” – ne zice domnul Aioanei.
Începutul micii lor afaceri a fost tocmai în 2011. Atunci au pus bazele. Şi au început cu un solar de numai….6 ari. Ca să fiu sincer, când am intrat în solarul cu pricina şi am văzut suprafaţa, am recunoscut că eu unul n-aş fi avut curaj să lucrez de unul singur atâta teren. Pare enorm pentru cineva care nu este obişnuit cu munca câmpului. Ca să vă faceţi o idee, gândiţi-vă ca majoritatea viluţelor din Ipoteşti sunt construite (cu tot cu curte) pe 5 ari, iar cele din Sfântul Ilie pe 3 ari. Ei bine, familia Aioanei a început din prima cu 6 ari. „Când am început, nici nu ştiam exact ce este un solar. Am fost la nişte cursuri pe măsura 141 (Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă-n.r.) pe care o accesasem atunci. Dar iniţial mă dusesem la nişte cursuri de zootehnie. Că aveam 4 vaci cu lapte şi cred că prima mulgătoare electrică din comună… Îmi plăcea grozav şi voiam să mă dezvolt în domeniul ăsta. Dar la cursurile respective, ni s-a vorbit şi despre solarii. Atunci s-a născut ideea. Şi când am venit acasă, m-am oprit direct la Mihăeşti unde avea cineva un solar pentru flori. Am văzut cum e făcut acela, m-am mai interesat, m-am mai informat şi până în toamnă aveam solarul meu. Ăsta de 6 ari.” ne povesteşte domnul Ioan.
Acum, împreună cu familia, au ajuns să lucreze nu mai puţin de 9 solarii în suprafaţă totală de 33 de ari şi 1 ha de legume în câmp. Cultivă roşii, castraveţi, ardei iuţi, ardei graşi, kapia, gogoşari, vinete, varză, morcov, ceapă, conopidă, păstârnac, ţelină, usturoi, pătrunjel, salată, pătrunjel, căpşuni, etc. Tot ce trebuie la casa omului! Şi-au făcut între timp firmă, colaborează cu Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, sunt membri ai Cooperativei Agricole Prodana şi îşi vând produsele în piaţa de la Humor, în Piaţa Volantă, în magazinul cooperativei Prodana deschis la Fălticeni şi de acasă. Fac toate acestea singuri, apelând uneori la zilieri. 6 membri ai familiei. Ei sunt baza afacerii! Tatăl -Ioan, mama -Mirela, copiii: Paul, Daria, Cătălina şi Iasmina. Ei se ocupă de întreaga administrarea a afacerii, începând cu muncă pâmântului, prelucrarea produselor, vânzarea acestora. „Adevăru-i că nici nu prea mai avem timp de altceva, dar suntem mulţumiţi. Nu avem datorii, ne ajutăm reciproc plus că am reuşit să obţinem recent o finanţare de 60.000 euro prin fonduri europene care ne va ajuta să ne dezvoltăm şi să ne modernizăm, iar asta ne va uşura cât de cât munca. Chiar acum este plecat băiatul până în Belgia să vadă nişte utilaje”- ne mărturiseşte dnul Ioan.
Spre încheierea vizitei noastre am vizitat şi sala de procesare. Pentru că pe lângă răsadurile şi legumele comercializate, „Grădina cu Legume din Brădăţel” se ocupă şi de procesarea acestora, rezultând nişte nişte minunăţii gastronomice de mai mare dragul. Zic asta pentru că am avut bucuria să le gust. Astfel, dacă ajungeţi la „Grădina cu Legume din Brădăţel” veţi găsi bulion de calitate excepţională, suc de roşii, zacuscă de toate neamurile (gustoasă de parcă nu-ţi mai vine a mânca carne!), dulceţuri ca la mama acasă, o salată de bureţi de îmi plouă în gură şi acuma când scriu aceste rânduri, castraveţi muraţi cu gust de odinioară, gogonele murate, varză murată, ardei muraţi, ş.a.m.d. Toate făcute tradiţional, fără conservanţi, E-uri, potenţatori de gust sau alte „chimicale” care distrug bunul gust al produselor de masă. „Am început să procesăm din cauza pieţei. Pentru că sunt momente când piaţa este saturată de produse de sezon, iar atunci preţul legumelor şi fructelor ajunge să fie prea mic ca să-ţi convină să vinzi. Aşa că în astfel de momente le prelucrăm, le punem la borcane sau butoaie şi le vindem mai târziu când este cerere. Aşa reuşim să nu ieşim în pierdere”– ne spune dnul Ioan.
Închei acest reportaj nu pentru că nu ar mai fi lucruri de spus. Mai sunt multe de povestit şi poate vom mai face un material cu dumnealor în primăvară….Totuşi, pot afirma că în cele câteva ore petrecute cu proprietarii „Grădinei cu Legume din Brădăţel” am învăţat multe şi am aflat multe. Am convingerea că oamenii ca cei din familia Aioanei trebuie admiraţi şi promovaţi. Modelul lor de viaţă trebuie cunoscut de cât mai multă lume, iar produsele lor trebuie cumpărate şi consumate. Asta dacă dorim să ne mai bucurăm de normalitate şi firesc. Pentru că, din păcate, oamenii muncitori, care reuşesc prin propriile eforturi nu sunt promovaţi de media actuală. Ori ei există, se zbat, muncesc şi demonstrează că hărnicia şi moralitatea încă nu au murit. Astfel de exemple sunt şi cei care deţin „Grădina cu Legume din Brădăţel”, care demonstreză odată în plus că omul sfinţeşte locul…
PS: Cei care doresc să ia legătura cu ei ca să se bucure de produsele lor o pot face şi pe facebook pe pagina Legume Brădăţel sau la numarul de telefon: 0747 255 339.
Autor: Dragoş Huţuleac
Galerie foto:
Jurnal de Bucovina 