Casian Balabasciuc: „Ferească cerul de șmecheri!”

De (prea) multe ori am auzit afirmația că un popor dezbinat, cu greu poate fi adunat în jurul unui ideal comun, a unei idei favorabile sau a unui interes general. Acum, fiecare are dreptul de a se pronunța dacă această constatare o fi sau nu adevărată, etalându-și argumentele pro sau contra. Fără să dau verdicte, îmi pun totuși întrebarea care poate fi cauza ce determină o asemenea situație. Ce cataclism poate provoca destrămarea unui neam fără a întâmpina măcar o firavă sau o cât se poate de fermă reacție de împotrivire? Cu siguranță cauzele sunt multiple. Cred că cea mai perfidă poartă un nume destul de cunoscut: șmecherul.

Șmecherul este un produs al unei societăți insuficient maturizate, cu grave carențe morale, educaționale și de comportament, format sub influența nefastă a abuzurilor. Apare acolo unde lipsesc sau sunt insuficiente pârghiile de contracarare, ca de pildă atitudinea și opinia publică, legislația clară și stabilă, corectitudinea unor instituții, etc. Este gata să abdice de la legalitate pentru a obține un avantaj, un profit, o satisfacție mizând, de regulă, pe participarea și sprijinul altor indivizi, de aceeași teapă. Este cel căruia nu-i pasă de drepturile concetățenilor, luându-le în derizoriu și sfidând cele mai simple norme de etică atunci când în joc îi sunt puse interesele. De la individul atât de comun în societatea comunistă, care căuta posibilitatea de a nu sta la coadă pentru procurarea de alimente, la individul care nu binevoia să-și ia bilet pentru o călătorie cu un mijloc de transport în comun și până la atletul care nu se sfia să facă uz de violență în fața cuiva mai vulnerabil, este animat de același crez- banul. Titlul de „șmecher” a dobândit în lumea interlopă aură de erou fiind pe nedrept considerat dovadă de inteligență, forță și curaj, calități ale haiducilor de odinioară adaptate la societatea modernă. De aici și dorința multor a de a câștiga faimă de șmecher în detrimentul unui comportament decent și sănătos, caracteristic comunităților civilizate. Șmecherul face uz de cele mai neașteptate tertipuri pentru a-și vedea realizat scopul. Se va folosi fără scrupule de corupție, fățărnicie, minciună, trădare, delațiune, mită, șantaj, înșelăciune, intimidare ori de câte ori va considera că îi aduc un avantaj. Din nefericire nu aparține unei anumite clase sociale, ci este răspândit în toate mediile, provocând prin conspirațiile sale, reale daune societății. În momentul în care numărul de șmecheri depășește o limită rezonabilă, însăși stabilitatea unui popor poate fi în pericol. Iar când se adună la un loc, catastrofa e ca și produsă. Ferească cerul de șmecheri!

Autor: Casian Balabasciuc