Pe mine nu m-au uimit dezvăluirile din documentarul Recorder despre justiție. Deloc.Nu pentru că aș fi cinic, ci pentru că lucrurile astea erau știute. De mult. De foarte mult timp. Ce mă uimește, însă, este tăcerea. Tăcerea asta groasă, complice, întinsă pe zeci de ani. Faptul că am știut, sau măcar am bănuit, și am … Continuă să citești Asta e, de fapt, marea dramă: statul român nu e perceput ca partener, ci ca adversar.
Etichetă: jurnal de bucovina
Dragos Hutuleac: „O Românie în care încă merită să crezi”
Ziua Națională a României vine în fiecare an cu parade, cuvinte mari și panglici tricolore prinse la reverul unor oameni care, prea des, n-au înțeles niciodată cu adevărat sensul zilei. Aşa că am obosit să ascult discursuri solemne rostite de cei care nu pot așeza într-o frază coerentă contextul istoric al Unirii, dar se pricep … Continuă să citești Dragos Hutuleac: „O Românie în care încă merită să crezi”
Ilaria Puşcă: Nu știu multe despre noaptea Sfântului Andrii
Doar că îmi povestea gazda mea de la Suceava, de când eram elevă la liceul pedagogic, că musai, noi fetele, trebuie să facem o turtucă. Și o făceam, ca să râdem, că doară ce aveam altceva de făcut? Cu o jumătate de coajă de nucă, luam făină, apoi tot atâta sare și apă, la fel. … Continuă să citești Ilaria Puşcă: Nu știu multe despre noaptea Sfântului Andrii
Dragos Hutuleac: „Să fii părinte singur nu e tragedia pe care o cred alții. Nu cade cerul pe tine!”
Să fii părinte singur nu e tragedia pe care o cred alții. Nu cade cerul pe tine! Pot să fac bani, pot să-mi văd de copil, pot să-mi văd de viața mea. De cele mai multe ori e chiar mai simplu decât în două persoane care nu trag în aceeași direcție. Secretul? Planificarea. Și mă … Continuă să citești Dragos Hutuleac: „Să fii părinte singur nu e tragedia pe care o cred alții. Nu cade cerul pe tine!”
„Când voi crește, nici eu nu voi iubi pe nimeni.”
Mama nu-l iubește pe tata.Tata nu o iubește pe mama.Când voi crește, nici eu nu voi iubi pe nimeni.Noaptea, iar s-au certat. Credeau că nu aud.Crengile băteau în fereastră, ploaia lovea acoperișul și mi-era foarte frică.Plângeam încet, fără să scot vreun sunet.Nici măcar cățelușul de pluș nu mă putea consola.Cumva, am adormit.Am visat că totul … Continuă să citești „Când voi crește, nici eu nu voi iubi pe nimeni.”
Cum mi s-a schimbat viața de când am învățat să-mi asum responsabilitatea pentru alegerile mele
Multă vreme am trăit cu senzația că lucrurile pur și simplu mi se întâmplă. Dacă aveam un eșec, dădeam vina pe context, pe oameni, pe noroc. Dacă reușeam ceva, era “pentru că așa a fost să fie”. Îmi era mai comod să mă consider o victimă a circumstanțelor decât autorul propriei mele povești. Totul s-a … Continuă să citești Cum mi s-a schimbat viața de când am învățat să-mi asum responsabilitatea pentru alegerile mele
Și noi v-am iubit, bă!”…sau in memoriam Dan T. Gurtesch și Mugur Geu
31 octombrie a mirosit a frunze căzute și amintiri iar holul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” s-a transformat, pentru câteva ore, într-un loc în care timpul a hotărât să stea pe loc. Pe pereții Galeriei de Artă, fotografiile celor doi gazetari, Dan T. Gurtesch și Mugur Geu, păreau că respiră, chemându-i pe cei prezenți nu … Continuă să citești Și noi v-am iubit, bă!”…sau in memoriam Dan T. Gurtesch și Mugur Geu
Tudor Caciur-Aioanei: „Icoane prinse cu patafix”
A mai căzut una.Deși aterizează ușor, căcisolul nu îndrăznește să o spargă,lacrimile Maicii lasă cratereîn mine. Iubirea mea nu a fost–nu a fost destul de pură,nu a fost destul de sacră,nu a fost destul de tare...nu este. Au lăsat peretele gol;pete vizibile tuturor.Le ridic și le apăs iar,tremurând, în patafixdeja uscat. A mai picat una.O … Continuă să citești Tudor Caciur-Aioanei: „Icoane prinse cu patafix”
Dragoş Huţuleac: Singuratatea ca terapie
Suntem crescuți cu frica de singurătate. Ne învață că dacă ești singur, înseamnă că e ceva în neregulă cu tine. Că n-ai știut să ții aproape. Că n-ai fost suficient. Că ești incomplet. Dar nimeni nu ne spune că uneori, tocmai în singurătate ne întregim. Am ajuns să trăim într-o lume în care prezența continuă … Continuă să citești Dragoş Huţuleac: Singuratatea ca terapie
Tudor Caciur-Aioanei: „Mărturisire”
JurJur că am mințit mereu,că niciodatănu mi-am spurcat buzelescuipând vreo boabăde adevăr.De ce mă priviți acumca pe un străin?Aceeași expresieplină de dispreț,de dezgust,ce o arătați porcilorși escrocilor…Pentru voimi-am învățat limbasă schingiuiascămulțimea de sunetece țâșnesc din minecu falsa speranțăcă vor apuca,în sfârșit,să zburdeprin aerul curatde afară.Chiar și cândvă mințeam pe față(mai ales atunci)eram cu gândul la … Continuă să citești Tudor Caciur-Aioanei: „Mărturisire”
Jurnal de Bucovina 