Dragos Hutuleac: Liniștea care nu educă

Cât timp mai există profesori care își măsoară succesul unei ore în liniștea mormântală din clasă, vom continua să confundăm educația cu dresajul. Liniștea impusă prin frică nu e semn de respect, ci de resemnare. Nu e dovadă de autoritate, ci de neputință pedagogică. Școala nu ar trebui să semene cu o cazarmă în care … Continuă să citești Dragos Hutuleac: Liniștea care nu educă

La început a fost cuvântul. Acum… promptul.

„La început a fost Cuvântul.”Așa începe una dintre cele mai grele propoziții din istoria umanității. Grele nu prin lungime, ci prin consecințe. Pentru că dintr-un cuvânt s-a născut sensul, din sens s-a născut lumea, iar din lume s-a născut tot ce ne înconjoară astăzi. Mii de ani mai târziu de la această zicere, ne aflăm … Continuă să citești La început a fost cuvântul. Acum… promptul.

Adrian Tirca: “Revoluția Română” a avut atâtea straturi de conspirație și de hazard încât, dacă eram coreeni, poate o descâlceam

Revoluția Română” a avut atâtea straturi de conspirație și de hazard încât, dacă eram coreeni, poate o descâlceam. Dar suntem români și e un puzzle care ne bate. La probleme încâlcite de acest tip trebuie să accepți și aparente contradicții, întrucât dacă nu reții toate faptele și le elimini pe unele ca neavând explicație, te … Continuă să citești Adrian Tirca: “Revoluția Română” a avut atâtea straturi de conspirație și de hazard încât, dacă eram coreeni, poate o descâlceam

“Toți ăștia care spun că AI nu schimba totul, că e doar un chat etc. habar nu au ce vorbesc”

Ultimii doi ani au fost dramatici pentru mine, business vorbind. Toți ăștia care spun că AI nu schimba totul, că e doar un chat etc. habar nu au ce vorbesc. Am văzut inclusiv programatori cu păreri ridicole. “Lasă ba că noi suntem buni și AI nu poate face tot”. Acum cred că o spun doar … Continuă să citești “Toți ăștia care spun că AI nu schimba totul, că e doar un chat etc. habar nu au ce vorbesc”

Asta e, de fapt, marea dramă: statul român nu e perceput ca partener, ci ca adversar.

Pe mine nu m-au uimit dezvăluirile din documentarul Recorder despre justiție. Deloc.Nu pentru că aș fi cinic, ci pentru că lucrurile astea erau știute. De mult. De foarte mult timp. Ce mă uimește, însă, este tăcerea. Tăcerea asta groasă, complice, întinsă pe zeci de ani. Faptul că am știut, sau măcar am bănuit, și am … Continuă să citești Asta e, de fapt, marea dramă: statul român nu e perceput ca partener, ci ca adversar.

Dragos Hutuleac: „O Românie în care încă merită să crezi”

Ziua Națională a României vine în fiecare an cu parade, cuvinte mari și panglici tricolore prinse la reverul unor oameni care, prea des, n-au înțeles niciodată cu adevărat sensul zilei. Aşa că am obosit să ascult discursuri solemne rostite de cei care nu pot așeza într-o frază coerentă contextul istoric al Unirii, dar se pricep … Continuă să citești Dragos Hutuleac: „O Românie în care încă merită să crezi”

Ilaria Puşcă: Nu știu multe despre noaptea Sfântului Andrii

Doar că îmi povestea gazda mea de la Suceava, de când eram elevă la liceul pedagogic, că musai, noi fetele, trebuie să facem o turtucă. Și o făceam, ca să râdem, că doară ce aveam altceva de făcut? Cu o jumătate de coajă de nucă, luam făină, apoi tot atâta sare și apă, la fel. … Continuă să citești Ilaria Puşcă: Nu știu multe despre noaptea Sfântului Andrii

Dragos Hutuleac: „Să fii părinte singur nu e tragedia pe care o cred alții. Nu cade cerul pe tine!”

Să fii părinte singur nu e tragedia pe care o cred alții. Nu cade cerul pe tine! Pot să fac bani, pot să-mi văd de copil, pot să-mi văd de viața mea. De cele mai multe ori e chiar mai simplu decât în două persoane care nu trag în aceeași direcție. Secretul? Planificarea. Și mă … Continuă să citești Dragos Hutuleac: „Să fii părinte singur nu e tragedia pe care o cred alții. Nu cade cerul pe tine!”

„Când voi crește, nici eu nu voi iubi pe nimeni.”

Mama nu-l iubește pe tata.Tata nu o iubește pe mama.Când voi crește, nici eu nu voi iubi pe nimeni.Noaptea, iar s-au certat. Credeau că nu aud.Crengile băteau în fereastră, ploaia lovea acoperișul și mi-era foarte frică.Plângeam încet, fără să scot vreun sunet.Nici măcar cățelușul de pluș nu mă putea consola.Cumva, am adormit.Am visat că totul … Continuă să citești „Când voi crește, nici eu nu voi iubi pe nimeni.”

Cum mi s-a schimbat viața de când am învățat să-mi asum responsabilitatea pentru alegerile mele

Multă vreme am trăit cu senzația că lucrurile pur și simplu mi se întâmplă. Dacă aveam un eșec, dădeam vina pe context, pe oameni, pe noroc. Dacă reușeam ceva, era “pentru că așa a fost să fie”. Îmi era mai comod să mă consider o victimă a circumstanțelor decât autorul propriei mele povești. Totul s-a … Continuă să citești Cum mi s-a schimbat viața de când am învățat să-mi asum responsabilitatea pentru alegerile mele