Când eram mic, din grădina bunicilor aveam o cărare care ducea la moș Costică și mătușă Teodora, altă cărare ducea la moș Vasile Loghin și mătușa Ana, una ducea la moș Jan și mătușa Marcica, iar alta la moș Ionel și mătușa Ileana. Dintre toate cărările pomenite, singura care mai există și astăzi este ultima. … Continuă să citești Dragoș Huțuleac: Despre cărări și sfârșitul lumii