Aștept cu interes să văd cum se vor manifesta candidații pentru fotoliul de primar al municipiului Suceava. Consider că a venit momentul să vedem o campanie electorală elegantă, în care fiecare candidat, în loc să arunce cu acuze și noroi în ceilalți, ar trebuie să vine cu argumente și soluții pentru Suceava. Lumea s-a săturat de mojicie. Chiar și cei mai mojici dintre alegători s-au săturat de vorbe goale. Vorbele goale nu țin locul faptelor iar sucevenii merită să aibă un primar în stare să le ofere mai mult decât atât. Iar oferta este foarte variată. Numai 14 candidați își doresc această funcție. Mulți dintre ei arhicunoscuți pentru perseverența lor de a candida pentru orice funcție, de la orice partid, în orice condiții. Numai să-și vadă numele pe buletinul de vot. Alții sunt la prima candidatură, dar nu este vorba despre Lungu. El pare să fie etern. Dar ce ți-e și cu eternitatea în ziua de azi? Poate trece la vot.
Alegerile reprezintă poate cel mai potrivit moment pentru a fi obiectivi. În fond nu prea mi-a fost dat să cunosc oameni care să nu se laude cu obiectivitatea lor. Doar că atunci când vine vorba despre alegerile electorale, preconcepțiile cam bat la fund orice urmă de obiectivitate. Și-o bat bine de tot. Pe perioada electorală, preconcepțiile îi dau în bot obiectivității de nu știe ce-i cu ea. Nici măcar nu-i sigură că mai există. De asta oamenii nici măcar nu-i ascultă pe cei care candidează. Deloc. Nici măcar 5 minute nu le alocă pentru a auzi alternativa propusă. Pleacă de la premise formate de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fără să fi interacționat vreodată cu candidații respectivi. Iar când îi intrebi: „Dar de ce ziceți că-i așa?” răspunsul este „-Eeeeee…lasă că știm noi!”
Blaise Pascal ne spune că dacă vrem ca oamenii să aibă o părere bună despre noi, nu trebuie să ne lăudăm singuri. Bine și bunicii ne-au învățat același lucru, doar că experiența m-a învățat că citatele din ei nu prea sunt acceptate de societatea de azi, care nu prea pune preț pe ce zic cei în vârstă. Și atunci vă propun un exercițiu simplu: vedeți cine se laudă cel mai mult în campania electorală. Faceți un top: pe primul loc în ceea ce privește lauda de sine este cutare, pe al doilea este celălalt, pe al treilea loc este următorul, s.a.m.d și opriți-vă la cei care se laudă pe sine puțin, spre deloc. Respectivilor, acordați-le o șansă. De obicei aceștia sunt cei care lasă faptele să vorbească pentru dânșii. Ori noi tocmai de asta avem nevoie: de oameni ai faptelor. Care să știe să facă mult și să vorbească mai puțin. Sau să vorbească mult dar nu despre ceea ce au făcut, sau despre ceea ce vor face, ci despre ceea ce fac. Pentru că prezentul este cel care contează. Și nu mai merge să ne amăgim nici cu povești, nici cu vise.
(de Dragos Hutuleac)
Jurnal de Bucovina 