Gânduri de peste zi…. și de peste noapte

Azi am fost claxonat în trafic de 3 ori. Pentru mine acesta este un privilegiu pentru că, dincolo de sunetul ascuțit al  claxonului, exista un mesaj  subtil care merita a fi descifrat. De pilda, dacă am de-a face cu un „tiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiit!” lung și apăsat, știu sigur că îmi dorește să-mi trăiască familia. Daca face ” tiiiiiiiit tiiiiiit” este clar că se roagă pentru sănătatea mamei mele. Simtindu-mă profund recunoscător pentru gândurile de bine ale colegilor din trafic care mă claxonează, vreau să la mulțumesc din adâncul sufletului meu cu un „tiiit tit tiiit tit”, adică „să pupați uriașa balena alba cu ochiul maro, exact în centru”. Este o urare din folclorul scandinav și legenda spune că cel care vă reuși asta, vă avea parte de faimă și onoare. Și nu în ultimul rand, le mai doresc și un „tit tit tit tit tit tiitiiit tit”, adică, dacă vor vedea vreodată marele elefant roz cu trompa magica, să o ia în gură. Asta le vă aduce prosperitate și noroc. Cel puțin așa zice folclorul chinezesc…

***

Majoritatea oamenilor sunt în stare să facă orice pentru a obține un anumit statut, mai puțin să muncească pentru el. Prefera să-l cumpere, fie cu bani, fie prin compromisuri care nu fac cinste moralității, fie prin pile. Aleg scurtăturile, fară să țină cont că ce se obține peste noapte, în alta noapte dispare. Sacrifica tot ce este demn, tot ce au luminos în sufletul lor, pentru a fi gratulați cu apelativul „domnule…”urmat de funcția avuta. Renunță la lucrurile cu adevărat importante, pentru o iluzie, care tine maximum câțiva ani. După aia, îi lovește realitatea. Rămân niste nimeni în ochii celor pe care vroiau să-i impresioneze. Domnilor, nu țin lecții, dar nimic nu-i mai important ca sănătatea copiilor voștri, ca fericirea partenerului, ca liniștea familiei. Daca le ai pe astea și te trezești în fiecare dimineața hotărât să muncești onest, în ceea ce te pricepi,  statutul vă veni el la tine, nu trebuie să te duci tu după dânsul ca să-l cumperi. Că să nu mai vorbim despre respect…

***

O să vă spun un secret. Multă vreme l-am căutat pe Dumnezeu în biserici, în rugăciuni, în cărți, în alti oameni, în diverse religii. Abia  când l-am căutat în mine însumi, atunci l-am găsit. Se odihnea încă, după ziua a 7-a….”-Doamne, ce cauți aici? Nu știi de câtă vreme te caut?!?” l-am întrebat în sinea mea, puțin revoltat. „Da’ unde în alta parte ai fi vrut să fiu, narodule, daca nu în sufletul omului?!? Vezi cât timp ai pierdut uitandu-te după prostii?!?” După care, am căzut la pace și de atunci stăm de vorba în fiecare seara, cu mult mai putini nervi decât  când ne-am văzut prima data. Suntem prieteni!

de Dragoș Huțuleac