ÎNDRUMĂTORII SUFLETULUI MEU (de Todiras Ionescu Romina Claudia)

Dumnezeu iți scoate în cale oameni care sunt după sufletul tău. Primul meu duhovnic a fost părintele Victor Turcu, el este cel care m-a botezat, este părintele care m-a îndrumat să-l descopăr pe Dumnezeu, care m-a învățat să-l iubesc și cel care mi-a fost alături în momentele importante din viața mea. Mi-a fost tare drag și așa îmi va fi mereu.Vocea lui este inconfundabilă. L-a inzestrat Dumnezeu cu o harismă deosebită, slujește cu mare responsabilitate, cu credință și îmi dau seama cât este de puternic, fiind încercat de o durere foarte mare. Mereu va avea un loc în sufletul meu…
Ulterior, îmi amintesc cu mare drag, când, într-o după-amiază, am intrat în biserica Sf. Dumitru și, spre surprinderea mea, l-am întâlnit pe părintele Nicolae Horga. Am zis… spre surprinderea mea… pentru ca el a fost cel care m-a abordat. De obicei, când intri în Sfânta Biserică, te duci, te rogi, îți vezi de problemele tale, nimeni nu te bagă în seamă. Acum a fost ceva diferit pentru mine. Cu o vorbă părintească, m-a cucerit. Văzând blândețea lui, m-am hotărât să-mi fie duhovnic. L-am simțit ca pe un prieten, tată, bunic, omul pe care te poți baza, care îți poate da un sfat, o vorbă bună oricând. Mereu când ajung în centru Sucevei, intru la Sf. Dumitru știind că acolo îmi găsesc liniștea sufletească, pe care cu toții o căutăm. Icoana Mântuitorului este una deosebită! Din punctul meu de vedere îl reflectă cel mai bine pe Iisus Hristos. De multe ori L-am simțit cum mă privește cu adevărat, au fost momente când m-a privit cu o tristețe apăsătoare, făcându-mă să conștientizez că greșesc și au fost momente când m-a privit cu blândețe, iubire, iertare. Pe părintele meu drag mereu îl veți găsi la biserică după orele 16. Puteți merge să primiți o vorbă caldă, ziditoare spre mântuire, un sfat, o îmbrățișare părintească.
La un moment dat, în viața mea a apărut un moment de răscruce pe care l-am gestionat cum m-a îndrumat Dumnezeu. Așa că pașii mei s-au îndreptat spre Nigotești, la părintele Petrică Răileanu. M-am dus sceptică, necunoscând nimic despre el. Îmi amintesc că era o zi de vară toridă, sufletul meu era cuprins de o tristețe imaginară, debusolantă, prinsă într-o capcană cotidiană. Simțeam că nimic nu mă mai poate bucura. Ce înșelăciune deșartă! Părintele meu mi-a deschis ochii sufletului, ochii minții și mi-a arătat că puterea rugăciunii este mai puternică decât orice de pe lumea aceasta, și că nimic nu te poate dărâma. A fost omul care mi-a reamintit că toate sunt trecătoare pe acest pământ, care mi-a ridicat moralul de la pământ la cer, care mi-a arătat cât de prețios este sufletul nostru.
Suntem ca roua dimineții, acum suntem aici… și într-o clipă ne evaporăm. Fiecare suflet ar trebui sa fie sprijin pentru seamănul său, cum mi-a zis un părinte: „fii mai orientată spre ceilalți și mai puțin spre tine”. Cât de minunat este să oferi, să fii sprijin pentru cel suferind, să ajuti, să ierți, să nu judeci, să nu urăști, să pui început bun și să faci din inima ta un colț de rai. Nu este un lucru deloc ușor…este ca o Golgotă pe care trebuie să o urcăm zilnic. Este examenul pe care noi cu toți îl dăm aici pe pământ, iar rezultatul final îl vom primi în fața Lui Dumnezeu, dacă l-am trecut sau nu. Pentru pregătirea noastră avem nevoie de un îndrumător al sufletului.
Și da, eu l-am găsit pe părintele Petrica, care și-a pus o amprentă foarte importantă în viața mea. Este duhovnicul care de cele mai multe ori se sacrifică pentru toți cei care îi cer ajutorul. Fiecare om care îi trece pragul Sfintei Biserici rămâne impresionat de căldura, de bunătatea și iubirea cu care este întâmpinat. Sunt oameni care sunt deznădăjduiți, împovărați de păcate, cu suflete înecate în lacrimi și plini de amărăciune, dar părintele este cel care le dă speranța, le dă sfatul cel înțelept și îi trezește din beția amețitoare a acestei lumi. Din simplitatea lui îți va da și ție, căldura lui sufletească te va cuprinde și pe tine topind sloiul de gheață din inima ta. Te va învăța să ierți așa cum o făceai în copilărie când un seamăn de al tău te supăra, vei învăța să te rogi și să conștientizezi cu adevărat că Dumnezeu este în fața ta. Lasă-te modelat pentru a fi plăcut Lui Dumnezeu și nu oamenilor. Lasă-te în voia Lui și toate lucrurile vor merge de la sine. Să nu îti fie frică de eșec, când iți este greu, gândește-te la bine și când nu mai poți să știi că mai poți puțin. Credința în Dumnezeu să fie statornică și să conștientizezi că orice problemă are o rezolvare, mai devreme sau mai târziu.
Ne naștem goi pentru a pleca plini de iubire!

Autor: Todiras Ionescu Romina Claudia

Todiras Ionescu Romina Claudia – autoarea articolului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s