Din învățăturile unui bătrân preot

Niciodată când iei lucrul altuia fără voia sa, n-o să te poți bucura de el. Poți să-ți faci plăcerea, pe moment, dar tu știi în sufletul tău că ai făcut un lucru rău. Iar răul ăla sapă în tine zi de zi. Încet, la început pe neobservate, dar sapă zilnic. Ca și cum un pușcăriaș încearcă să iasă din pușcărie săpând cu lingurița. Așa sapă. Ani de zile. Până face în tine un gol mare, mare pe care trebuie musai să-l umpli cu ceva. Și-atunci îl umpli fie cu băutură, fie cu frici neîntemeiate, fie cu apucături care mai de care mai rele ce te distrug ca om. Te transformi în neom. Dar, de fapt in neom te-ai transformat in momentul când ai luat bunul altuia. Pentru ca i-ai facut un rau intentionat. Ce-i din greseala nu cantareste asa mult in ochi Domnului ca răul făcut intenționat. Niciun Părinte nu se supără pe copilul lui când greșește neintenționat. Dar când vede că o face cu intenție, da, se supără. Abia atunci îl pedepsește. Iar pedeapsa Lui e din dragoste. Că are scopul de a-l corecta. De a-l face să înțeleagă răul pe care l-a făcut. La început o face cu blândețe, cu vorba bună. Îi șoptește la ureche: „Vezi măi, că nu-i bine ce faci. Las-o baltă. Renunță. Vezi-ți de treabă!”. Apoi te face să te simți rău, să te îndoiești de ceea ce faci, uneori îți pune chiar piedici. Pierzi autobul, cineva nu-ți răspunde la telefon, nu te poți organiza, etc. Face tot ce poate El ca să-ți arate că nu ești pe cale să faci ceva bun. Dar dacă tu te încăpățânezi…trebuie să suporți consecințele faptelor tale. Iar o acțiune, mereu va declanșa o reacție. Și crede-mă, nu există om care să nu plătească pentru faptele sale rele. Doar că nu plătește când vrem noi….ci după ce răul a săpat în el golul despre care vorbeam. Atunci, când se simte gol pe dinăuntru, când nu găsește în el nimic care să-l bucure, se mai întâmplă să se întoarcă către Dumnezeu și să zică: „Doamne, iartă-mă!”…si Dumnezeu îl iartă, că e copilul Lui. Dar și aici este o taină…că-l iartă mult mai ușor dacă înainte de a-i cere Lui iertare, îi cere iertare celui care i-a greșit. Că și acela este copilul Lui, iar un părinte tare e mulțumit când frații se înțeleg și sunt corecți unul cu altul…

Jurnal de Bucovina

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s