Cu toată considerația față de domnul Ovidiu Milici dar Premiul I acordat de Ambasada Franței municipiului Suceava sub titulatura „Orașul Durabil” valorează fix ZERO din trei considerente:
- unul ține exclusiv de realitatea obiectivă, respectiv mobilitatea auto adică transportul în comun care chiar dacă e într-o un stadiu bun, reprezintă totuși doar un criteriu colateral și deci insuficient.
- criteriile tari deci relevante în ce privește calitatea vieții și a cadrului urban țin de mediu și de locuirea sănătoasă:
• aer curat, raportul de vegetație/spații verzi distribuite zonei locuite și NU prin asocieri și redistribuirii ale hectarelor din vecinătatea orașului gen Zamca și Șipote,
• un fond construit verde adică toate clădirile din Suceava trebuie să ofere calitatea spațiului locuirii, să îndeplinească condiții de estetică, încadrare în context și o materialitate prietenoasă mediului natural,
• tranformarea spațiilor verzi dintre blocuri cu rol de ameliorare a habitatului urban și de protecție în spații betonate sub deviza ineptă „parcări de cartier” e împotriva principiilor de dezvoltare durabilă,
• înțelegerea și asumarea de către cetățeni a locuirii de tip verde ceea ce presupune educarea habitudinilor vizavi de forme ale corupției, de centru sau centre, de pieton ca actor urban, de transport, o dezvoltare echilibrată a facilităților adică între Ițcani, Burdujeni și Centru nu sunt diferențe nici de atractivitate și nici de calitate a vieții.
• ori realitatea din teren dă o imagine a discrepanțelor majore, a lipsei calității urbanismului și arhitecturii, a lipsei moralei publice și a direcției corecte de dezvoltare. În mod obiectiv, Suceava nu e nici pe departe un oraș verde, inteligent și atractiv. - premiul e doar o formă de mulțumire din partea doamnei ambasador pentru faptul că fost făcută cetățean de onoare a municipului Suceava; în rest e doar un exercițiu de imagine!
Autor: Beni Atodiresei
Jurnal de Bucovina 