Ioan Stan: „A fost un moment unic, în care solidaritatea poporului nostru a fost mai presus de orice”

După cum bine știm, timp de 144 de ani, de la 1774 până în 1918, Bucovina s-a aflat sub administrația Imperiului Habsburgic. În tot acest interval de timp, românii din Țara de Sus a Moldovei, au continuat să simtă românește, să trăiască românește și să viseze românește, în ciuda presiunilor pe care autoritățile timpului le făceau asupra lor, pentru a se dezice de trecut și de propria origine.
În acest sens, putem remarca lupta continuă dusă de intelectualii vremii pentru păstrarea nealterată a identității românești, luptă dusă pe tărâm cultural ca formă a activității de emancipare politico-națională. Sub acest aspect, aceştia au luptat pentru elaborarea unor creații originale româneşti, pentru promovarea învățământului în limba maternă, elaborarea de manuale școlare, dicționare, lucrări lingvistice. În toată această perioadă s-au făcut eforturi pentru dezvoltarea învățământului românesc modern, iar construirea bisericilor ortodoxe de către boierii români demonstrează formarea, dezvoltarea și afirmarea unei conștiințe naționale românești, în pofida tuturor dificultăților de la acea vreme. Faptele de mai sus și altele, pe care poate istoria nu le-a consemnat, dar care sigur au existat, arată că românii și-au organizat și afirmat pas cu pas, deceniu după deceniu, generație după generație dorința de eliberare și unire cu ţara. Şi iată că această perseverenţă a dat roade şi pe pe 28 noiembrie 1918 Bucovina s-a reîntors la patria mamă.
De aceea, conştienţi fiind de sacrificiul şi munca lor, trebuie să aducem un omagiu înaintaşilor noştri dar şi armatei române care prin biruinţa sa a permis ca integritatea şi suveranitatea României să cuprindă toate teritoriile locuite de români.
Totodată, trebuie să admitem că fără susţinerea populară a românilor de pretutindeni, în 1918, doar victoria armatei nu ar fi putut aduce întregirea ţării. Şi nici fără eforturile bărbaţilor de stat ai României reîntregite nu s-ar fi obţinut recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. A fost un moment unic, în care solidaritatea poporului nostru a fost mai presus de orice. Iar aceasta este o lecţie care trebuie să rămână în conştiinţa noastră, anume că datoria faţă de ţară trebuie să precumpănească asupra gâlcevilor mărunte, asupra vanităţilor şi intereselor de grup.
Închei această scurtă alocuţiune amintind că prin alipirea Bucovinei, România a câștigat din punct de vedere geografic un teritoriu destul de mare, din punct de vedere demografic, a câștigat de peste 10 ori mai mulți oameni decât în momentul ocupării, confesional a câștigat un mozaic de religii, din punct de vedere educațional a câștigat un sistem bine pus la punct, din punct de vedere economic, a câștigat o economie prosperă, etc. Dar nu acestea sunt cele mai mari victorii ale Unirii Bucovinei cu Țara! Cea mai mare victorie o reprezintă bucuria strămoșilor noștri, care în seara zilei de 28 Noiembrie 1918 , au putut să le spună celor dragi că în sfârșit, după 144 de ani, se odihnesc și ei…acasă.

Senator, Ioan Stan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s