De ce un om nu înţelege cât de mult m-a rănit?

"De ce un om nu înţelege cât de mult m-a rănit?" Pentru că nu el trebuie să înțeleagă asta, ci tu însuţi/însăţi. Tu eşti singura persoană care, dacă este rănită, trebuie să vadă de ce se întâmplă asta? Poate că celălalt nu va înţelege vreodată cât te doare ceea ce face sau spune el, dar … Continuă să citești De ce un om nu înţelege cât de mult m-a rănit?

Europarlamentarul Claudiu Târziu: „Un lucru e clar și trebuie spus fără teamă: nu există trafic de droguri decât cu complicitatea autorităților!”

Moartea unui tânăr consumator de droguri a readus în discuție flagelul care face ravagii în rândul adolescenților și tinerilor din România. În timp ce politicienii ipocriți și predicatori ideologici ne sufocă în fiecare zi cu discursuri despre pericolul extremist, antisemitism și amenințarea Rusiei, o întreagă generație de copii este lăsată cu bună știință în mâinile … Continuă să citești Europarlamentarul Claudiu Târziu: „Un lucru e clar și trebuie spus fără teamă: nu există trafic de droguri decât cu complicitatea autorităților!”

Casian Balabasciuc: „Ferească cerul de șmecheri!”

De (prea) multe ori am auzit afirmația că un popor dezbinat, cu greu poate fi adunat în jurul unui ideal comun, a unei idei favorabile sau a unui interes general. Acum, fiecare are dreptul de a se pronunța dacă această constatare o fi sau nu adevărată, etalându-și argumentele pro sau contra. Fără să dau verdicte, … Continuă să citești Casian Balabasciuc: „Ferească cerul de șmecheri!”

Ilaria Puşcă: Părinții din tablou, coșarca și Paștile

E mai bine de un ceas și va învia Bucuria acestei lumi. Dragostea învinge, în fiecare an, la început de primăvară. Și Doamne, frumos mai e la noi acasă, în satul nostru. Toate, după sănătoasă rânduială sunt făcute. Niciun pas mai încoace, ori mai încolo. Le facem așa, pentru că așa am apucat, de la … Continuă să citești Ilaria Puşcă: Părinții din tablou, coșarca și Paștile

Dragoş Huţuleac: „Paștele e despre cum rămâi în inima celor pe care îi iubeşti”

Nu ştiu cum simţiţi voi, dar eu am impresia că sărbătorile nu mai sunt trăite, ci bifate. Nu mai sunt tihnite, ci extenuante. Ne agățăm de ele ca de niște ocazii rare de a ne demonstra unii altora ce putem. Câți cozonaci facem, câte ouă roșii vopsim, câte tipuri de friptură servim. Uităm, de fapt, … Continuă să citești Dragoş Huţuleac: „Paștele e despre cum rămâi în inima celor pe care îi iubeşti”

Ovidiu Huţuleac: Posca

Vântul se strecura printre coloanele masive ale fortului roman cu adieri plăcute, răcorind  aerul care începea să se încingă încă de la primele ore ale dimineții sub soarele stăpân pe un cer fără urmă de nor. Tribunul Marcellus, un ofițer roman tânăr, dar deja împietrit de ani de războaie și răscoale în Iudeea, păși grăbit … Continuă să citești Ovidiu Huţuleac: Posca

Tudor Caciur-Aioanei: „prăpastia”

încă un pas pământul crapă o falie enormă se cască de o parte, ei de cealaltă, eu. privesc în jos vid absolut îl simt intrându-mi în creștet mă golește de orice impuls... de orice gând... toate mă părăsesc și se aruncă cu capul înainte în prăpastie parcă ar vrea să o umple; m-au lăsat pe … Continuă să citești Tudor Caciur-Aioanei: „prăpastia”

Dincolo de corectitudinea politică: ce riscăm când tăcem de frică

Trăim într-o eră în care tăcerea este impusă prin rușinare publică, nu prin forță. Corectitudinea politică duce la autocenzură, oamenii evitând subiectele sensibile de frica stigmatizării. Tăcerea nu este neutralitate și facilitează radicalismul. Este esențial să avem curajul de a exprima idei echilibrate pentru a promova toleranța și umanitatea.

România lucrului prost făcut: cum am normalizat bătaia de joc

Între sistemul defect și cetățeanul resemnat, România își pierde demnitatea. E timpul să cerem mai mult. Nu e vorba doar de incompetență. E vorba de cum ne-am obișnuit cu bătaia de joc

Generația care înțelege tot, dar nu știe să trăiască

Trăim paradoxul unei generații excepțional de inteligente, dar profund nepregătite pentru viață. Tinerii de astăzi înțeleagă sisteme complicate, procese abstracte, vorbesc fluent limbi străine, navighează prin tehnologie cu o naturalețe uluitoare. Și totuși, dincolo de toate aceste abilități, se prăbușesc sub greutatea emoțiilor simple, a responsabilității personale, a relațiilor autentice. Nu e vina lor. Este, … Continuă să citești Generația care înțelege tot, dar nu știe să trăiască