Etichetă: braiesti

Luminiţa Aldea: „Totul era o așteptare… O înnoire…”

Mama ne trimitea pe toți la Sfântul Aer în Vinerea Mare. Îmbrăcați în haine noi - la Sfântul Aer se îmbrăcau pentru prima dată hăinuțele cumpărate pentru Paște - urcam fericiți dealul spre biserica din Pâraie.Eram atât de mândră de rochița nouă și pantofiorii de Paști încât călcam cu grijă să nu se murdărească. Dacă … Continuă să citești Luminiţa Aldea: „Totul era o așteptare… O înnoire…”

Luminița Aldea: ZOIȚA ELENA – O PROFESOARĂ A ALTUI TIMP

Făceam treburi prin casă de dimineață și a sunat telefonul. Am răspuns. Era vecina mea, doamna profesoară pensionară, Zoița Elena. M-a invitat să merg seara la ea, să mâncăm de lăsatul secului chiroște cu brânză de vaci. Mi-a spus că așa era obiceiul din bătrâni, ca asta se mânca de lăsatul secului în trecut. I-am … Continuă să citești Luminița Aldea: ZOIȚA ELENA – O PROFESOARĂ A ALTUI TIMP

Luminița Aldea: „Tudose Mihai, acel domn cu care viața nu a fost prea dreaptă, dar el și-a trăit-o drept”

Îmi place să scriu despre modele de oameni: azi despre un inginer ce iubea pământul, oamenii și meseria pe care și-a ales-oEram foarte tânără, când am ajuns să lucrez ca merceolog la un CAP. Terminasem un liceu cu profil economic, la facultate nu am reușit și am ajuns să lucrez acolo unde am fost repartizată. … Continuă să citești Luminița Aldea: „Tudose Mihai, acel domn cu care viața nu a fost prea dreaptă, dar el și-a trăit-o drept”

Luminița Aldea: SENTIMENTUL DUREROS ȘI PUSTIITOR DE A FI AL NIMĂNUI

Când ies prin sat la cumpărături sau cu alte treburi nu mă mai întreabă bătrânii nimic despre covid sau despre pandemie, ci mă întreabă cu ochii tulburați de o frică rece, dacă va fi război sau nu și eu le răspund liniștindu-i că nu va fi, că se va găsi o cale diplomatică de rezolvare … Continuă să citești Luminița Aldea: SENTIMENTUL DUREROS ȘI PUSTIITOR DE A FI AL NIMĂNUI

Luminița Aldea: „Am învățat câte ceva în viața asta în care am fost aruncată fără a fi întrebată”

Nu cred că am cerut să mă nasc. Nu cred că mi-am dorit să trăiesc viața aceasta cu atâta renunțare și dor. Dar nu m-au întrebat. M-au aruncat în viață așa cum sunt împinși parașutiștii la primul zbor.-Du-te! O să înveți să deschizi parașuta din zbor…Și am venit…Și am învățat zborul mergând la pas, târându-mă … Continuă să citești Luminița Aldea: „Am învățat câte ceva în viața asta în care am fost aruncată fără a fi întrebată”