E nefiresc ca după 30 de ani să nu ai definite direcții clare de dezvoltare urbanistică a municipiului. La fel de nefiresc e să nu ai zonele de interes urban bine definite, adică ce oferă concret orașul și ce funcțiuni se pot articula pentru a crește valoarea atractivității generale. Ce oferă cartierele Burdujeni, Ițcani? Zonele Mall, Metro? Zamca? Centru? Oferă ceva? Dacă nu de ce?
În condițiile în care turismul în Bucovina e mai mult de tip rural și de pensiune de ce ar veni turiştii în Suceava? Să se-nvârtă pe-o roată? Nu doar că e puțin ca și consistență dar simbolic e aiuritor pentru un oraș care are şi cultură și patrimoniu.
Orașul devine frecventabil pentru că are o arhitectură bună, calitate a vieții, spații publice atractive, are piețe publice şi parcuri, are evenimente culturale și festivaluri, are relaxare, are o administrație care a reușit să-i facă pe cetățeni să se regasească în raport cu locul și să interiorizeze plierea pe direcția dezvoltării locale.
Nu poți face o zonă pe malul Sucevei doar pentru a umbla bezmetic în lipsa altei alternative. Adică functionalizezi la maxim o investiție fără povești cu Apele Române. Zona Metro are o direcție de dezvoltare? Care e? Pe lângă câteva dotări sportive ce mai conține, ce mai oferă? Dezvoltarea locuirii în zonă cum se realizează?
Discuția reflectă faptul că astăzi, dincolo de sloganele verzi și inteligente, administrația stă pe anacronisme și pe o evidentă lipsă de claritate în ceea ce privește viitorul municipiului Suceava.
Autor: Beny Atodiresei