Sadova este o comună cu bucovineni autentici, în sufletul cărora mireasma pădurii se împletește cu iubirea de libertate și de dreptate. Gospodăroși, făloși și destoinici, sadovenii sunt de ani de zile un exemplu pentru locuitorii frumoasei Bucovine. La ei acasă, sub poalele Obcinei Feredeului, locuitorii comunei Sadova și-au durat gospodării trainice, obiceiuri semețe și tradiții … Continuă să citești Sadova – sau farmecul discret al Bucovinei
Etichetă: Bucovina
De vorbă cu moș Vasile. „Cum să meargă țara asta bine dacă copchilul nu îi pus de mititel la treabă, dacă nu mai ascultă de mamă, tată și nu știe de Dumnezău?”
Moș Vasile are 80 de ani, dar nu se lasă! Numai în ultima săptămâna a curățat pomii, a cărat gunoiul, a cărat lemnele de peste apă și a pregătit parii pentru gardul pe care trebuie să-l ridice săptămâna viitoare în luncă. Gardul vechi avea vreo 5 ani numai, dar fiind de lemn, s-a șubrezit destul de … Continuă să citești De vorbă cu moș Vasile. „Cum să meargă țara asta bine dacă copchilul nu îi pus de mititel la treabă, dacă nu mai ascultă de mamă, tată și nu știe de Dumnezău?”
Scrisoare catre cea care vei fi…
Draga mea fiică, eu nu îți doresc să ai parte de tot ce nu am putut eu avea. Îmi doresc în schimb să ai parte de absolut tot ce îți dorești tu. E absurd să-mi doresc mai mult pentru tine decât să fii sănătoasă. În rest, dorințele tale trebuie să-ți dirijeze viața, nu ale mele. … Continuă să citești Scrisoare catre cea care vei fi…
Nostalgii cu bunici…
...pe la 5 ani, bunicul Teofil, mi-a facut rost nu stiu de unde de o palariuta verde, cu scopul de a intra chipurile si eu in randul gospodarilor din sat. Una dintre cele mai mari bucurii ale copilariei a fost momentul in care mi-a batut un cui in scara care urca la pod, ca sa … Continuă să citești Nostalgii cu bunici…
Moș Sava din Răbâia…sau teama de a nu fi uitat
În Răbâia, sat din comuna Horodniceni, trăia acum mai bine de 20 de ani un om sărac și foarte bătrân pe numele său Sava (sau cel puțin așa îmi amintesc eu ca îl chema). Ca să ajungi la el, venind dinspre Botești, făceai pe prima uliță la dreapta imediat după ce treci de primul magazin … Continuă să citești Moș Sava din Răbâia…sau teama de a nu fi uitat
Se mânca bine, sănătos, ieftin și cu bucurie la masă…
Mă, și scoteau bătrânii noștri carnea din untură, o aruncau în tigaie, se topea grăsimea de pe ea si când începea să sfârâie, aruncau vreo 5-8 ouă bine bătute, cu sare și gata un fel de mâncare. Mai mergeau până în grădină, strângeau doi pumni de zmeură, puneau peste dânsa puțin zahăr, smântână și gata … Continuă să citești Se mânca bine, sănătos, ieftin și cu bucurie la masă…
Canonul și rugăciunea lui nenea Niculae
Nenea Niculae era un zurbagiu, un chefliu, puțin cam bețiv, dar avea o inimă mare, mare de tot, în care încăpeau toate făpturile pământului în afară de nevastă-sa, tanti Ileana. Ea era sursa necazurilor și supărărilor sale nu din cine știe ce pricini, numai din cauză că nu-l aștepta cu mâncare caldă. Trebușoara asta îl … Continuă să citești Canonul și rugăciunea lui nenea Niculae
Baia – capitala uitată a Moldovei
Cu secole în urmă, era cel mai important oraș de la răsărit de Carpați. Pentru o scurtă perioadă a fost chiar capitala statului medieval Moldova… Despre Baia, nu mai vorbește nimeni. Timpul a condamnat această localitate plină de însemnătate la uitare. Nimeni nu poate explica cum a reușit să iasă din istorie. Cumva, vechiul Târg … Continuă să citești Baia – capitala uitată a Moldovei
Pentru că frică mai mare ca în ultimii ani, n-a simțit nici pe timpul războiului…
Moș Gavril a făcut războiul cel mare, dar parcă n-a văzut lume mai încrâncenată ca acum. Are 97 de ani, părul alb, haine ponosite dar sufletul ușor. E drept, a omorât oameni. Mulți, după spusele dumnealui, dar niciodată n-a făcut-o cu patimă. Așa era ordinul! La început închidea ochii și trăgea. Abia după câteva luni … Continuă să citești Pentru că frică mai mare ca în ultimii ani, n-a simțit nici pe timpul războiului…
Câtă liniște era până să apară mobilele!
Ce frumos era când telefoanele mobile încă nu ajunseseră o necesitate! Viața era mult, mult mai liniștită. Țin minte că în vacanța dintre clasa a 6-a și a 7-a am făcut săptămânal naveta între Botești și Vatra Moldoviței, din cauza unui curs de limba engleză care m-a făcut să urăsc această limbă pe veci, pentru … Continuă să citești Câtă liniște era până să apară mobilele!
