Nu mă întreb când vor fi eutanasiați câinii fără stăpân și care nu încap în adăposturi, așa cum se întâmplă în orice țară civilizată, ci mă întreb cine va fi următoarea persoană mâncată de câini.A fost acel copil. Apoi doamna aceasta. Cine e la rând!?…Luăm vânt ca un foc de paie, când se întâmplă ceva … Continuă să citești Luminiţa Aldea: Cine va urma!?
Etichetă: jurnal de bucovina
Ştefan cel Mare n-a fost înmormântat într-un sicriu, ci direct pe 13 bare de fier, având capul decapitat! De ce?
Astă vară, vizitând Muzeul Topkapî, din Istanbul, am avut privilegiul de a vedea expusă sabia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Ajunşi acolo şi văzând-o, toţi turiştii români sunt cuprinşi, firesc, de emoţie. De unde se vede că orgoliul nostru naţional încă nu s-a stins. De altfel, despre această sabie se spune că ar fi … Continuă să citești Ştefan cel Mare n-a fost înmormântat într-un sicriu, ci direct pe 13 bare de fier, având capul decapitat! De ce?
Dragoş Huţuleac: „Aşa că: jos masca! Putem trăi fără.”
Deşi măştile nu mai sunt obligatorii, ele au rămas pe chipurile multora. Nu, nu e vorba de măştile sanitare, ci de măştile sociale care au devenit obişnuinţă. Acele măşti care menţin aparenţa că totul este bine şi frumos, şi că trăim cei mai buni ani ai vieţii noastre, şi că suntem fericiţi, împliniţi, părinţi perfecţi, … Continuă să citești Dragoş Huţuleac: „Aşa că: jos masca! Putem trăi fără.”
Luminiţa Aldea: CÂINII LATRĂ, URSUL MERGE… DOAR ȚARA STĂ PE LOC
Câinii latră; e drept că puțini câini mai fac asta de când monstruoasă coaliție domnește peste țară; ursul merge…Merge ursul și când UBB joacă alba-neagra cu teza de doctorat a lui Bode, despre care spun că ba nu e plagiată, ba e plagiată puțin, ba e plagiată mult. E drept că din acest joc Bode … Continuă să citești Luminiţa Aldea: CÂINII LATRĂ, URSUL MERGE… DOAR ȚARA STĂ PE LOC
Casian Balabasciuc: „Ce te legeni, codrule? A dojană?”
Întrebarea a pus-o, cum bine se știe, Mihai Eminescu, în primul vers al uneia dintre cunoscutele sale poezii. Au memorat-o generații de școlari, în vremurile bune, când despre marii scriitori români se învăța la orele de limbă și literatură română. De atunci multe s-au schimbat, unele uitate, altele marginalizate și considerate depășite. Mi-a revenit în … Continuă să citești Casian Balabasciuc: „Ce te legeni, codrule? A dojană?”
Daniela Andries: LA MOARĂ
După ce treceau sărbătorile de iarnă, după atâta copt, făina se cam gătea.Rămânea câte oleacă pe fundul lădoiului de lemn.Și mama zicea : "-Măi copchii, îndată ii gata făina!Trebu' să "făcem la moară", că de dă v-on ningău ori v-on ger, cine se mai duce să steie în frig la măcinat?"Cobora popușoi de pe podul … Continuă să citești Daniela Andries: LA MOARĂ
David Croitor: Iertarea
Aveam 11 ani și câteva luni, terminasem clasa a V-a și savuram din plin vacanța de vară din anul 1969. Pe vremea aceea, copiii își petreceau vacanțele într-un mod aparte. Trei sferturi din perioada vacanței însemnau muncă de toate felurile, începând cu mersul la prășit alături de părinți și bunici, până la mersul cu vaca … Continuă să citești David Croitor: Iertarea
Ce nu aş face dacă aş fi oficialitate publică…
Dacă aş fi oficialitate publică, în mod cert nu aş merge să tai panglica la o grădiniţă începută în 2007 şi terminată în 2022. Aş găsi altceva de făcut în ziua respectivă. Aş lăsa cadrele didactice ale instituţiei să facă asta şi părinţii din zonă. După terminarea "ceremoniei", când toată lumea ar fi plecată, aş … Continuă să citești Ce nu aş face dacă aş fi oficialitate publică…
Mihai Eminescu și Bucovina
Prin strămoşii, moşii şi părinţii săi, Mihai Eminescu se considera bucovinean. În manuscrisul 2263 a rămas notat de mâna poetului : „Eu sunt născut în Bucovina, tată-meu e bucovinean”. Lucrul acesta arată într-un fel ataşamentul său faţă de „vesela grădină”, de care îl legau anii de şcoală de la Cernăuţi. Fraţii mai mari învăţaseră acolo, … Continuă să citești Mihai Eminescu și Bucovina
Casian Balabasciuc: RUGĂCIUNI ÎN BUCOVINA
Bucovina însăși este o rugăciune depănată în murmur domol de spiritul întrupat către înaltul din care veghează mila și blândețea Celui mai presus de ființă. Ținutul acesta în care sufletul omului greu încercat de poverile azvârlite peste lume își găsește tihnă și liman sau măcar vremelnic popas pentru alinare, are dar vindecător, intuit de ctitorii … Continuă să citești Casian Balabasciuc: RUGĂCIUNI ÎN BUCOVINA
Jurnal de Bucovina 