Dragos Hutuleac: Sfârşitul blând al umanităţii

Totul a început prin 2040. Lumea deja nu mai semăna cu cea de acum. Nu pentru că apăruseră clădiri plutitoare sau că mașinile zburau peste bulevarde futuriste, ci pentru că oamenii nu mai căutau alţi oameni, ci algoritmi. Relațiile romantice, în sensul clasic, deveniseră din ce în ce mai rare. Tot mai mulți oameni alegeau … Continuă să citești Dragos Hutuleac: Sfârşitul blând al umanităţii

Un calugar pe autobuzul nr. 2: „Să țineți la bucățica voastră de pământ ca la mama și la tata vostru”

„Să țineți la bucățica voastră de pământ ca la mama și la tata vostru. Că o să vină niște vremuri în care numai pe bucățica voastră de pământ o să fiți cât de cât liberi să faceți ce vreți, să vorbiți ce vreți, să trăiți cum vreți. Și tot ea, săraca, dacă o să aveți … Continuă să citești Un calugar pe autobuzul nr. 2: „Să țineți la bucățica voastră de pământ ca la mama și la tata vostru”

MORMANTUL LUI JULES VERNE (de Teodor Ciurariu)

In cimitirul La Madeline din Amiens, Franta se afla mormantul lui Jules Verne. Un mormant ciudat. Placa mormantului este sparta si scriitorul iese pe jumatate afara, cu mana intinsa spre cer, convins ca-l poate atinge si pe el ( foto) Toti suntem si azi uimiti de imaginatia lui Jules Verne , care a anticipat mari … Continuă să citești MORMANTUL LUI JULES VERNE (de Teodor Ciurariu)

Oaspetele nedorit

Vine sfârșitul lumii! Obișnuia strabunica-mea să spună după ce vedeam știrile de la 8 seara și copilul ce eram atunci întra într-o stare de deziluzie tâmpă întrebându-mă dacă vor mai exista bomboane și voi mai putea ieși sa mă joc. Dar desigur, ea zâmbea pe sub mustăți ironizând stilul știrilor anilor 90. Nu sperii așa … Continuă să citești Oaspetele nedorit

Unde mama dracului ne grăbim atâta?!?

Sfârșitul lumii nu mai vine. Îl tot aștept de prin 2000. Țin minte că în noaptea dintre 1999 și 2000 am scurtat sesiunea de mers cu uratul ca să ajung acasă înainte de miezul nopții. „În cazul în care vine sfârșitul lumii, să fiu cu ai mei!” – mi-am zis. N-a venit! Am ciocnit un … Continuă să citești Unde mama dracului ne grăbim atâta?!?

Dragoș Huțuleac: Despre cărări și sfârșitul lumii

Când eram mic, din grădina bunicilor aveam o cărare care ducea la moș Costică și mătușă Teodora, altă cărare ducea la moș Vasile Loghin și mătușa Ana, una ducea la moș Jan și mătușa Marcica, iar alta la moș Ionel și mătușa Ileana. Dintre toate cărările pomenite, singura care mai există și astăzi este ultima. … Continuă să citești Dragoș Huțuleac: Despre cărări și sfârșitul lumii

Cum venea sfârșitul lumii în fiecare sâmbătă seara prin anii 2000

„Se apropie sfârșitul!”, ziceau gurile bătrânelor, ori de câte ori treceau pe lângă ele tinerii satului, în drumul lor spre discoteca din fostul cămin cultural. Duceau mâna la gură și înclinau capul a deznădejde, unele făcându-și chiar cruce, contemplând cum se duce naibii buna cuviință rurală.  „Că doră tăt sî vedi prin fuștili celea!”, „Da … Continuă să citești Cum venea sfârșitul lumii în fiecare sâmbătă seara prin anii 2000