Casian Balabasciuc: La pescuit

Râul ce curgea prin copilăria demult petrecută avea întinsă pe malurile înierbate umbra căzută din coroanele bătrânelor răchiți. Imense, scorburoase și împlătoșate în scoarță groasă, de culoarea cenușii reci, acelea își aplecau trunchiurile peste curgerea gălăgioasă a apelor, de parcă erau gata să se azvârle în unde, dornice de bălăceală. Acolo, în bulboanele adânci ca … Continuă să citești Casian Balabasciuc: La pescuit

Casian Balabasciuc: NU NE-A ÎNVĂȚAT ISTORIA, ORI NOI NU AM ÎNVĂȚAT LA ISTORIE ?

Răspunsul meu ar fi că adevărul stă mai degrabă în partea doua a întrebării. Zbuciumata istorie a poporului nostru ar fi fost suficient de îndelungată și la fel de elocventă pentru a face până și pe cel mai îndărătnic învățăcel să priceapă că pentru a confirma titlul de națiune este nevoie în primă instanță de … Continuă să citești Casian Balabasciuc: NU NE-A ÎNVĂȚAT ISTORIA, ORI NOI NU AM ÎNVĂȚAT LA ISTORIE ?

Casian Balabasciuc: GREIERII DE LA GREAȚCA

Să nu-și închipuie cineva că voi mânca vreodată făină de greieri! Și asta nu ca să fac în ciudă bătrânei și tot mai surprinzătoarei Europe care comandă și recomandă insistent consumul. Pentru mine menirea și locul greierilor este de a cânta suav în fânețele și prin miriștile copilăriei mele, așa cum au cântat mereu în … Continuă să citești Casian Balabasciuc: GREIERII DE LA GREAȚCA

Casian Balabasciuc: „Visele noastre depind cumva de ceea ce purtăm în suflet, de ceea ce știm și de ceea ce suntem”

Toți visăm. Fără deosebire de educație, cultură, formație, stare materială, profil psihologic, indiferent de criteriu, visăm. Visăm în somn sau cu ochii deschiși, îndelung ori ca străbătuți de o fulgerare, călători rătăciți pentru câteva clipe în țara lui Morfeu, un timp scurt, dar suficient pentru a descoperi un sens al viselor noastre. În căutarea acestui … Continuă să citești Casian Balabasciuc: „Visele noastre depind cumva de ceea ce purtăm în suflet, de ceea ce știm și de ceea ce suntem”

Casian Balabasciuc: „Ce te legeni, codrule? A dojană?”

Întrebarea a pus-o, cum bine se știe, Mihai Eminescu, în primul vers al uneia dintre cunoscutele sale poezii. Au memorat-o generații de școlari, în vremurile bune, când despre marii scriitori români se învăța la orele de limbă și literatură română. De atunci multe s-au schimbat, unele uitate, altele marginalizate și considerate depășite. Mi-a revenit în … Continuă să citești Casian Balabasciuc: „Ce te legeni, codrule? A dojană?”

Casian Balabasciuc: RUGĂCIUNI ÎN BUCOVINA

Bucovina însăși este o rugăciune depănată în murmur domol de spiritul întrupat către înaltul din care veghează mila și blândețea Celui mai presus de ființă. Ținutul acesta în care sufletul omului greu încercat de poverile azvârlite peste lume își găsește tihnă și liman sau măcar vremelnic popas pentru alinare, are dar vindecător, intuit de ctitorii … Continuă să citești Casian Balabasciuc: RUGĂCIUNI ÎN BUCOVINA

Casian Balabasciuc: VICLENII

Să nu le dai crezare când vin să te îmbieCu zâmbete viclene și pilde din poveștiLa viață fără grijă, la trai pe datorie,Ca mai apoi mâncarea la ei să o cerșești. Deplina bunăstare o dobândești cu muncaMereu obositoare, întotdeauna grea,Dar ca la sărbătoare să fie groasă șunca,Cu drag și stăruință, trudește pentru ea! Tot gospodarul … Continuă să citești Casian Balabasciuc: VICLENII

Casian Balabasciuc: SPRE MAI BINE

Simt în ultima vreme că ceva nu mai este la locul său, că lumea fierbe, că am rătăcit și că devenim tot mai pripiți. Ne judecăm unii pe alții fără discernământ și cu prea mare ușurință emitem păreri sau dăm sentințe fără o analiză sănătoasă a lucrurilor. Parcă s-a epuizat rezerva de răbdare și tact … Continuă să citești Casian Balabasciuc: SPRE MAI BINE

Casian Balabasciuc: POARTA ÎNGERILOR

Nădăjduim prin credință, căutăm prin rugăciune și ne bucurăm prin împărtășire. Nădăjduim pentru împăcarea lumii, căutăm pentru înălțarea sufletească și ne bucurăm pentru mila lui Dumnezeu care mai ține lumea în cumpănă. Toate cele care ne sunt date, vin din răsplata lucrărilor noastre după merit și vrednicie, pentru că sufletul omului este ziditor și martor, … Continuă să citești Casian Balabasciuc: POARTA ÎNGERILOR

Casian Balabasciuc: LA HRIBI

De două ore umblu pe pripoare și nu am reușit să găsesc decât vreo cinci gălbiori și câteva vinețele. Sunt dezamăgit pentru că nu mi s-a mai întâmplat în vreo toamnă să ies din pădure fără să găsesc măcar un pălărios. Bodogănesc nemulțumit că nici măcar un hrib șchiop nu mi-a tăiat calea să-mi spună … Continuă să citești Casian Balabasciuc: LA HRIBI